Scopul acestor atacuri era distrugerea complexului de căi ferate din Gara de Nord, pentru a fi, astfel, afectat transportul resurselor materiale și umane către zona frontului.
Bombardierele, însoțite de avioane de vânătoare ce decolau din sudul Italiei, au provocat importante distrugeri materiale, numeroși morți răniți și sinistrați.
În urma bombardamentului din data de 4 aprilie s-au înregistrat aproximativ 3000 de morți, numărul răniților fiind, de asemenea, foarte mare.
Civilii au fost avertizați prin intermediul sirenelor, ce sunau cu 7-20 minute înainte de sosirea bombardierelor.
Din nefericire, adăposturile spre care s-au îndreptat aceștia au fost insuficiente și precare, unele fiind amplasate în locuri nepotrivite.
Centrala electrică din Grozăvești a fost bombardată, fapt ce a determinat întreruperea transportului public și a activității unor uzine.
A fost avariată rețeaua de aprovizionare cu apă și curent electric. Totodată, mii de case au fost distruse, cartierele din zona Gării de Nord fiind transformate în ruine.
Autoritățile și-au concertat eforturile în vederea stingerii incendiilor, salvării răniților de sub dărâmături, îngropării morților, asigurării aprovizionării cu apă a locuitorilor etc.
Familiile care au rămas fără locuințe au fost evacuate în satele din apropierea orașului, iar copiii au intrat în vacanță.
Odată cu liniile de cale ferată și de vagoanele ce staționau, a fost bombardată şi clădirea Gării de Nord.
Deși nu era vizat centrul orașului, din cauza unor erori de ochire și a condițiilor de vizibilitate, au fost bombardate: Universitatea, Teatrul Național, Ateneul Român și alte clădiri cu valoare de patrimoniu.
Sursa: Pagina de Facebook Arhivele Naționale ale României
