„A vorbit, la 8 septembrie, cu Brătianu. El e gata a face legături cu Germania. Și în timpul războiului a fost pentru Austria. E necesară granița Nistrului pentru România.
În Austria agenți rusești se dau drept români. Ștefan cel Mare a domnit asupra Basarabiei mai mult, dar și asupra Bucovinei. Rusia nu s-a plâns de nimic, dar Austria a fost dură față de România.
Admite o zăbavă în chestia Dunării. Dorește o alianță cu caracter ofensiv față de Rusia.
Bismarck răspunde că nu se poate decât cea defensivă. Brătianu se teme să nu se facă apoi o înțelegere cu Rusia în dauna României.
Austria, răspunde Bismarck, are interes să se înțeleagă cu ne-slavii. Germania poartă interes Hohenzollernilor. Ea e gata să garanteze. Bismarck recomandă lui Brătianu ca, revenind de la Aix-les-Bains, să vadă pe Kalnoky.
După aceea s-ar propune împăratului Wilhelm „accesiunea” României la alianță. Germania s-ar oferi ca mediatoare.
Să se uite Brătianu la ce se petrece în Bulgaria. De ce-și trimite fiul la Paris?
Rosetti e cunoscut ca francofil. Se amintește cazul Candiano. Agentul român la Constantinopol e rudă cu Cuza și Caragheorghevici.
Reuss, ambasadorul la Viena, către Bismarck, 26 septembrie 1883:
Kalnoky anunță că totul e gata. Brătianu cere un text. I se dă. Îl aprobă. E vorba de un act defensiv.
Brătianu ceruse gurile Dunării. Austria voia un articol contra unor „menees politiques”.
Brătianu cere a se șterge, pentru lupta împreună „commandement superieur”. Spune că nu vor ști nici Camerele.
Germania vrea numai o „alipire”. El vrea o alianță. Pleacă la București.
Bismarck către Reuss, 28 septembrie 1883:
Alianța în acest fel n-ar voi-o Rusia. Nu admite „în trei”. Șovinismul român s-ar putea întinte. România ar cere granița Nistrului.
Reuss către Bismarck, 30 septembrie 1883: Regele Carol cere neapărat în trei.
Saurma către Bismarck, București, 13 octombrie 1883: Sturdza și Brătianu se văd neprețuit asigurați, în ce privește neatârnarea. E un zăvor contra Rusiei.
Și guvernul în interior se întărește. Sturdza spune că rușii devin nesuferiți, cumpără ziare. Rușii sunt disperați. Va veni el pentru confirmare la Viena.
Busch către Bismark, 25 octombrie 1883:
Împăratul vrea „ascensiunea”. Se adoptă pentru alianță formula: dând une partie de ses Etats limitrophe a la Roumanie”.
Sursa: Nicolae Iorga, Originea intrării României în Triplă Alianță, 1930
