- Am făcut o imprudenţă, scumpă domnişoară. Am împărţit copiilor la majorat, toată averea. Nu mi-am păstrat decât palatul şi ceva bani, din care vezi cum trăesc. Copiii nici nu mai vin să mă vadă. Aş vinde casa, dar mi se oferă un preţ dérisoire: cinq millions! Ce să fac cu atât?
- E puţin.
- E îngrozitor. Cinci milioane hârtie! Vezi, te rog, prin relaţiile dumitale, ca să nu mai plătesc şi hoţilor de la agenţii.
Tocmindu-mă, am obţinut de la doamna Dubluve, cu şapte milioane, pentru un cumpărător închipuit, palatul monumental, şi am coborât scara, condusă de inevitabilele adieri de friptură care de astădată părea gata, ba chiar puţin arsă.
Pe bulevard, după câţiva paşi umiliţi, în care văzui ancheta mea primejduită, entuziasmul îmi reveni. începusem rău, dar nu sunt superstiţioasă. Ce idee am avut să caut buna dispoziţie în casa unei bătrâne maniace, care, coborâtă puţin dintr’un trai princiar, i se pare că a ajuns pe drumuri. De
vină e şi vârsta ei, singurătatea şi atmosfera de obloane trase a dormitorului Empire…
Din ultima ediție ...
