Soldatul est german Conrad Schumann, de 19 ani, primise în acea zi misiunea de a păzi „zidul” în zona intersecției dintre străzile Bernauer și Ruppiner.
De partea cealaltă a sârmei ghimpate, vest-germanii îi strigau: „Komm’ rubber” („Vino încoace”).
Conrad nu a stat mult pe gânduri: a aruncat arma, a sărit gardul și s-a suit într-o mașină de poliție care oprise la fața locului.
Aflat pe față, fotograful vest-german Peter Leibing a surprins întreaga scenă. Imaginea evadării lui Conrad Schumann a devenit un simbol al Războiului Rece și apare și la începutul filmului Disney din 1982, „Night Crossing”.
Tânărul s-a stabilit în Bavaria, în orașul Günzburg, unde a întâlnit-o pe Kunigunde, viitoarea sa soție.
După prăbușirea Zidului Berlinului, Schumann va declara: „Doar după 9 noiembrie 1989 (căderea Zidului) m-am simțit cu adevărat liber.”
Cu toate acestea, el considera că adevărata lui casă este în Bavaria, mai ales după ce a avut fricțiuni cu foștii săi camarazi de arme est-germani. Această ostilitate l-a făcut să-i viziteze foarte rar pe părinții săi, în Saxonia natală.
Pe 20 iunie 1998, după mai puțin de nouă ani de „libertate adevărată”, s-a sinucis, spânzurându-se în livada din Bavaria. S-a spus că suferea de depresie.
În mai 2011, programul UNESCO Memoria Lumii a inclus imaginea lui Schuman, „Saltul spre libertate”, ca parte a colecției sale despre Zidul Berlinului.
Sculptura lui Florian și Michael Brauer și a lui Edward Anders, intitulată „Mauerspringer” („Săritorul peste zid”), putea fi văzută în apropierea locului defecțiunii lui Schumann, dar ea a fost mutată pe latura unei clădiri de pe strada Brunnen, la câșiva metri sud de strada Bernauer.