Biserica medievală care a supraviețuit comunismului. Cum a fost convins Nicolae Ceaușescu să mute mănăstirea
Ei bine, această construcție merită mai multă atenție, așa că am considerat că trebuie să o includem în circuitul comunismului și să îi spunem povestea, din mai multe motive: este mult mai veche decât pare de fapt și nu se află în locația originală în care a fost construită. A supraviețuit comunismului într-un mod destul de spectaculos.
Biserica este, de fapt, doar o mică parte dintr-o mănăstire mai mare – Mănăstirea de Maici – care a fost construită în secolul al XVIII-lea (cel mai probabil, înainte de 1726) de către Tatiana Hagi Dina, o călugăriță care a scăpat de sclavia din Imperiul Otoman și care a dorit să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru acest lucru. Mănăstirea (inclusiv biserica sa) a fost „condamnată” să fie rasă de pe fața pământului de buldozere în ceea ce avea să devină cea mai mare demolare a unui oraș în timp de pace: „sistematizarea” Bucureștiului în anii ’80. Aceasta a fost, în esență, viziunea dictatorului Nicolae Ceaușescu de a reconstrui întregul centru istoric al Bucureștiului într-un centru civic socialist plin de clădiri administrative, cea mai mare dintre ele fiind Casa Poporului.
Mutarea mănăstirii
După cum puteți vedea în fotografia de mai sus, demolarea mănăstirii era în plină desfășurare, când un strălucit inginer constructor, Eugen Iordăchescu, a venit cu propunerea de a muta clădirea și cu o soluție destul de ingenioasă pentru a realiza acest lucru.
Propunerea a fost acceptată cu reticență de Nicolae și Elena Ceaușescu, dar în scurt timp autoritățile comuniste au decis să o folosească drept propagandă, acoperind astfel demolările și aducând în lumina reflectoarelor doar marea realizare tehnică a mutării clădirilor în locații „mai bune”. Lipsa de locuințe adecvate pentru clasa muncitoare, efectele devastatoare ale cutremurului din 1977 și necesitatea de a dezvolta un mare centru civic demn de o putere socialistă au fost folosite de propaganda comunistă pentru a explica acest șantier masiv în mijlocul Bucureștiului, contracarând astfel protestele din partea presei occidentale.
Inițial, biserica a fost amplasată lângă actuala intrare sud-estică a Casei Poporului, pe o stradă pitorească care îi poartă numele
Strada făcea parte dintr-o rețea complexă care datează din perioada medievală și care, în anii ’80, avea să dispară sub lamele buldozerelor:
Una dintre condițiile pentru a permite mutarea bisericii a fost ca aceasta să nu fie vizibilă de pe niciunul dintre marile bulevarde nou construite. Nicolae Ceaușescu și soția sa nu ar fi tolerat să vadă o biserică atunci când priveau prin ferestrele Palatului Parlamentului. De aici și actuala sa locație, înghesuită în spatele clădirilor în stil sovietic care urmau să găzduiască „versiunea românească” a serviciilor secrete sovietice.
Din păcate, după ce a fost mutată în iunie 1982, biserica a fost lăsată să funcționeze doar pentru o lună, apoi a fost închisă complet până în 1995.
