Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Biografia culturii și ceramicii Vădastra de acum 7000 de ani
Articole online

Biografia culturii și ceramicii Vădastra de acum 7000 de ani

Cele mai vechi fragmente ceramice eneolitice din Colecția Severeanu sunt de tradiție Vădastra (cca. 5200-5000 a. Chr.) și provin din situl eponim, situat în punctul denumit Măgura Fetelor.

Vasele Vădastra fascinează prin motivele excizate geometrice, care acoperă de obicei mare parte din suprafața exterioară și care după arderea reducătoare, din care rezulta ceramica de culoare neagră, erau umplute cu pastă albă.

 Efectul vizual impresionant este dat de contrastul dintre alb și negru (decor și fond), de finețea și precizia execuției, precum și de complexitatea motivelor excizate.

Despre colectarea de artefacte din situl de la Vădastra aflăm de la Dumitru Berciu, care semnalează într-o notă din 1934 că „vase întregi şi fragmente ceramice din specia noastră se găsesc expuse în Museul Muncipiului București, provenite de la d. dr. Severeanu, care a adunat lucruri şi de la Vădastra”.

Tot Dumitru Berciu specifică în 1939 că ceramică de tip Vădastra I din situl de la Măgura Fetelor poate fi regăsită atât în colecția MMB, cât și în colecția dr. Severeanu.

Reiese astfel că o parte din obiectele de la Vădastra intrate în posesia lui George Severeanu au fost donate către MMB înainte de 1934 pentru a fi expuse, iar restul au intrat în colecția proprie.

Nu este clar dacă ceramica a fost colectată personal din sit sau dacă a fost achiziționată prin intermediari.

Primele săpături sistematice la Vădastra au fost coordonate de Vasile Christescu în 1926, urmate de cele ale lui Dumitru Berciu din 1934 realizate cu scopul de a clarifica stratigrafia sitului.

Pe lângă cele 106 fragmente ceramice, în actuala colecție este prezent și un lot consistent de obiecte din silex și os provenind din același sit.

Săpăturile lui Bolliac

Primele investigații în zonă au fost făcute de către Cezar Bolliac în perioada 1871-1873, la Vădastra, în punctul Măgura Cetate, prilej cu care au fost descoperite obiecte de piatră, vase de lut și figurine antropomorfe.

Deși descoperirile făcute de Bolliac aparțin eneoliticului (cultura Gumelnița), sunt interesante de menționat observațiile sale referitoare la stratigrafia așezării, primele de acest fel.

Acestea s-au bazat atât pe adâncimile la care s-au descoperit diferite obiecte cât și pe succesiunea straturilor.

Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în revista Trompeta Carpaților:

 ,,Am dat de aceste vase numai la un metru și jumătate adâncime, trecând printr-un strat de pietriș, apoi printr-unul de lut galben – sub care și ceva cenușă și cărbune zdrumicat pre ici pre colea, în acest ocol înconjurat de ape, formând o gârlă de izvoare”.

În perioada interbelică, la iniţiativa lui Vasile Pârvan au fost puse bazele şcolii româneşti de arheologie.

Se iniția, printre altele, o cercetare de suprafață a întregii țări, cercetare urmată de săpături acolo unde ar fi fost cazul.

Începând cu anul 1921, Ion Andrieșescu a efectuat mai multe periegheze la Vădastra, de unde a strâns o serie de materiale arheologice și a scos în evidență, pentru prima dată importanţa așezării de pe Măgura Fetelor, alături de aceea de pe Măgura Cetate.

La scurtă vreme, în 1926, la Vădastra ajunge Vasile Christescu. Acesta începe săpăturile pe Măgura Fetelor , unde descoperă, printre altele, o ceramică foarte frumoasă decorată prin tehnica exciziei și încrustată cu pastă albă.

 Christescu, subliniază importanța așezării de pe măgura menționată, însă consideră eronat că așezarea de aici ar fi o necropolă eneolitică de incinerație de tip Sultana.

Nașul Ion Nestor

Cultura Vădastra, percepută ca o cultură caracteristică Olteniei, a fost denumită în anul 1933 de către Ion Nestor, după numele așezării eponime, comuna Vădastra, jud.Olt.

O contribuție importantă în ceea ce privește cultura Vădastra în ansamblul ei, a avut-o Dumitru Berciu.

 Acesta a cercetat o zonă întinsă de pe valea Oltului Inferior, din nord, de la Slatina până în sud, la Celei.

 Astfel, au fost reluate investigațiile la Vădastra în 1934 atât pe Măgura Cetate cât și pe Măgura Fetelor, scopul lor fiind acela de verificare a stratigrafiei.

Pe baza observațiilor stratigrafice, a studiilor stilistice fundamentate pe descoperirile lui Vasile Christescu din 1926 cât și pe constatările desprinse din studierea directă a unor fragmente ceramice din colecțiile aparținând lui Gheorghe Georgescu-Corabia și Ilie Constantinescu-Caracal, Berciu ajunge la concluzia că la Vădastra ar fi vorba de două civilizații diferite numite Vădastra I și Vădastra II, cea de a doua suprapunând-o stratigrafic pe prima.

Cercetătorul amintit leagă ceramica descoperită de Christescu pe Măgura Fetelor de nivelul II de la Vădastra, precizând că o ceramică de tipul celei din nivelul I nu s-a mai descoperit în Oltenia, însă pune acest fapt pe seama unei cercetări insuficiente.

El menționează în teza sa de doctorat, Arheologia Preistorică a Olteniei, publicată în anul 1939, și alte stațiuni aparținând culturii Vădastra în afară de stațiunea eponimă, cum ar fi în judeţul Olt: Celei, Corabia, Frăsinetul de Pădure, Hotărani, Orlea, Reșca, iar în judeţul Dolj: Bratovoești și Șimnic.

În aceași lucrare Berciu a publicat și rezultatele unor săpături neautorizate la Vădastra efectuate de Al. Meunier pentru colecția Severeanu.

Cel care va aduce lămuriri asupra stratigrafiei sitului de la Vădastra este Corneliu Mateescu, în urma cercetărilor sistematice întreprinse în așezarea eponimă în perioada 1946-1948, dar și a săpăturilor de salvare din perioada 1956-1974.

Stratigrafia sitului menționat a fost stabilită astfel: Paleolitic, Vădastra I și II, Sălcuța. Datele obținute de Mateescu în așezarea eponimă vor fi verificate de cercetările acestuia de la Crușovu.

Intensele cercetări ale lui Corneliu Mateescu de la Vădastra și Crușovu din perioada 1946- 1948 și 1954-1970 au dus la descoperirea unei cantități impresionante de ceramică din  care a fost publicate doar o mică parte.

Sondajul stratigrafic efectuat la Vădastra pe Măgura Fetelor în anul 2011 de către o echipă de cercetare mixtă de la Universitatea din Lille și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, sondaj care a avut drept obiectiv identificarea nivelului paleolitic și datarea lui prin metoda I.R.L.S, a dus și la descoperirea a trei complexe arheologice ce au fost atribuite în mod preliminar culturii.

O contribuție recentă asupra culturii Vădastra a fost elaborată de cercetătorul Alexandru Dragoman

Așa cum se anunță încă din titlul lucrării „O biografie a ceramicii neolitice de la Vădastra”, aportul cercetătorului menționat se dorește a fi o abordare non-tradițională a unei teme cercetate până acum prin metode socotite a fi tradiționale în care tipologia, stratigrafia și chorologia erau predominante.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA