Bibi Netanyahu, cunoscut mai ales pentru rolul său ca Prim Ministru al Israelului, a avut o carieră militară semnificativă înainte de a intra în politică. Cariera sa militară a avut un impact substanțial asupra stilului său de conducere și a pozițiilor sale politice, în special în ceea ce privește securitatea națională și relațiile externe ale Israelului. Născut în 1949 la Tel Aviv, Bibi Netanyahu s-a alăturat armatei israeliene la vârsta de 18 ani. A servit în cadrul unei unități de elită a Forțelor de Apărare Israeliane (IDF), Sayeret Matkal, specializată în operațiuni de recunoaștere și luptă împotriva terorismului.
Sayeret Matkal este o unitate specială de recunoaștere și operațiuni speciale a Forțelor de Apărare Israeliane (IDF). Aceasta este una dintre cele mai secrete și de elită unități din cadrul armatei israeliene și este adesea comparată cu Delta Force din SUA sau SAS din Regatul Unit al Marii Britanii. Rolul principal al Sayeret Matkal este recunoașterea în adâncime, dar unitatea este și foarte versatilă, având capacități pentru o serie de operațiuni diferite, inclusiv contraterorism, eliberare de ostatici și alte misiuni sensibile.
Unitatea este direct subordonată Marelui Stat Major al IDF, ceea ce îi oferă un grad ridicat de autonomie și flexibilitate. Sayeret Matkal a fost înființată în anii ’50, cu scopul de a efectua operațiuni de recunoaștere în spatele liniilor inamice. De-a lungul anilor, a participat la o serie de operațiuni de profil înalt. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente la care a participat este Operațiunea Entebbe (sau Operațiunea Thunderbolt), o misiune de eliberare a ostaticilor din Uganda în 1976.
Bibi Netanyahu și Războaiele Israelului
Bibi Netanyahu a participat la mai multe conflicte armate care au avut loc în regiune. A participat la mai multe operațiuni, inclusiv la salvarea ostaticilor dintr-un avion Sabena deturnat în 1972. În același an, a fost citat pentru comanda operațională excepțională de către generalul Mordechai Gur, șeful Comandamentului de Nord al Israelului, scrie pe siteul dedicat carierei sale.
După eliberarea sa din IDF în 1972, Bibi Netanyahu a fost din nou implicat activ în Războiul de Yom Kippur din 1973. A fost promovat după război la gradul de căpitan în rezervă. De-a lungul carierei sale militare, a fost rănit de mai multe ori, dar a continuat să fie cadru militar în rezervă.
Ascensiunea în ierarhia militară
Având aptitudini de lider și un simț tactic ascuțit, Netanyahu a avansat rapid în cadrul armatei. A primit diverse distincții și a fost la un moment dat chiar considerat pentru poziții de conducere la nivel înalt în IDF. După ce a părăsit armata, Netanyahu s-a mutat în SUA pentru a-și continua studiile. Cu toate acestea, legătura sa cu mediul militar nu s-a încheiat, iar experiența sa a avut un rol semnificativ în formularea viziunii sale politice. În special, abordarea sa asupra problemelor de securitate și relațiile cu vecinii Israelului au fost profund influențate de anii petrecuți în serviciu militar.
În SUA a primit un B.Sc. în Arhitectură și un M.Sc. în Managementul Afacerilor de la MIT. De asemenea, a studiat științe politice la MIT și la Universitatea Harvard. Între 1976 și 1982, Bibi Netanyahu a lucrat în sectorul privat. Mai întâi cu Boston Consulting Group, o firmă specializată în consultanță internațională de afaceri, și apoi ca membru al echipei de conducere superioară a Rim Industries din Ierusalim.
În 1979 și 1984, Bibi Netanyahu a organizat două conferințe internaționale care au subliniat necesitatea de a lupta împotriva grupurilor teroriste și a regimurilor care le susțin. Secretarul de Stat al SUA, George Schultz, a scris că pledoaria publică și cărțile lui Netanyahu au avut o influență decisivă în modelarea politicii americane de combatere a terorismului.
Carieră în diplomație
În 1982, Bibi Netanyahu a fost numit Director Adjunct de Misiune la Ambasada Israel din Washington, DC. Din 1984 până în 1988, a servit ca Ambasador al Israelului la ONU și a devenit renumit pentru apărarea cauzei Israelului în arena internațională. A condus cu succes efortul de a declasifica arhivele Organizației Națiunilor Unite privind crimele de război comise de Germania Nazistă.
Întorcându-se în Israel în 1988, Netanyahu a fost ales în Knesset pe lista partidului Likud și a fost numit Vice-Ministru al Afacerilor Externe. În timpul Războiului din Golf a servit ca principal purtător de cuvânt al Israelului în mass-media internațională. În 1991 a participat la delegația israeliană la Conferința de Pace de la Madrid și în primele discuții de Cooperare Strategică între Israel și Statele Unite ale Americii.
