Primul cotidian al românilor din Transilvania
Preocupat de soarta românilor ardeleni, la iniţiativa Partidului Liberal, Ioan Slavici a înfiinţat, în aprilie 1884, la Sibiu, ziarul „Tribuna”, primul cotidian al românilor din Transilvania.
Pentru atitudinea sa de apărător al intereselor românilor din Transilvania, fiind în acelaşi timp şi secretar al Partidului Naţional Român (ales în aprilie 1884 şi în mai 1887), Ioan Slavici a fost acuzat de „agitaţie împotriva statului”, fiindu-i intentate procese de presă (cinci la număr) soldate atât cu amenzi cât şi cu un an de închisoare, la Vaţ (1888-1889), unde a redactat prima lucrare memorialistică „Fapta omenească”.
A trecut munţii în 1890, stabilindu-se la Bucureşti (în 1892 a primit cetăţenia română), unde a înfiinţat Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, împreună cu Ioan Rusu-Şirianu (fiul surorii sale Maria), I.S. Neniţescu ş.a.
A înfiinţat în anul următor ziarul „Corespondenţa română” (1893-1894), care milita în favoarea cauzei naţionale a românilor din Transilvania. Între 1894-1896, împreună cu George Coşbuc şi I.L. Caragiale, a scos revista „Vatra”, unde a început publicarea în foileton a romanului „Mara”.
Familia
Ioan Slavici a fost căsătorit cu Ekaterina Szoke Magyarosy (septembrie 1875-noiembrie 1885, când s-a pronunţat hotărârea de divorţ). În martie 1886 s-a căsătorit cu profesoara Eleonora Tănăsescu.
În noiembrie 1886 i s-a născut primul copil, Titu Liviu, iar cel de-al şaselea în 1897.
Filo-habsburg
Ioan Slavici, consecvent ideilor politico-sociale şi morale din tinereţe, nu a ezitat să-şi manifeste convingerile filohabsburgice, în contextul declanşării Primului Război Mondial, notează volumul amintit. Şi-a expus opiniile în periodicul Ziua, pe care l-a condus între 31 iulie 1914 şi 15 august 1915.
După momentul intrării României în război împotriva Austro-Ungariei, în 1916, a fost arestat şi închis, fiind acuzat de propagandă antiromâneasă. În timpul ocupaţiei germane a colaborat la Gazeta Bucureştilor, publicaţie de orientare progermană.
În ianuarie 1919, după încheierea păcii, a fost arestat din nou, judecat şi condamnat la cinci ani de închisoare. A fost eliberat la sfârşitul anului din închisoarea Văcăreşti.
Sursa: Agerpres
