Capodopera sa este filmul britanico-grec, Zorba Grecul (Alexis Zorbas), apărut în 1964.
A fost regizor, scenarist, dar şi producător al filmului, care s-a bazat pe romanul cu acelaşi titlu al celebrului scriitor Nikos Kazantzakis.
A combinat în mod strălucit muzica ritmată a lui Mikis Theodorakis şi cinematografia alb-negru a lui Walter Lassally.
Cacoyannis a reuşit să reunească o distribuţie de primă mână, cu Alan Bates, Lila Kedrova şi Irene Papas, dar Anthony Quinn a fost adevărata vedetă.
Filmul a avut un succes fulminant nu numai în SUA, ci şi în întreaga lume, fiind înregistrat ca al 19-lea film cu cele mai mari încasări din 1964.
A primit şapte nominalizări la premiile Oscar.
Cacoyannis a primit mominalizări pentru: cel mai bun regizor, cel mai bun film şi cel mai bun scenariu bazat pe un material dintr-un alt mediu. Filmul a câştigat trei premii Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, cea mai bună regie artistică (alb-negru) şi cea mai bună cinematografie (alb-negru).
Zorba the Greek a câştigat, de asemenea, un premiu Grammy, cinci premii Globul de Aur şi patru premii BAFTA.
Cacoyannis a regizat în 1983 spectacolul muzical de pe Broadway inspirat de acest film.
La Londra
Născut la 11 iunie 1921 în Limassol, Cipru, Michael Cacoyannis a fost fiul cel mare în familia Sir Panayiotis şi Lady Cacoyannis.
Guvernul Marii Britanii i-a conferit tatălui său titlul de cavaler în 1936 pentru servicii publice în Cipru.
Michael Cacoyannis a studiat dreptul la Londra şi a fost admis în Barou (Barrister-at-law) în 1943.
În timp ce a lucrat pentru serviciul grecesc al BBC World Service, mai întâi ca prezentator de ştiri şi apoi ca producător de programe culturale, a studiat, de asemenea, actoria la Central School of Dramatic Art din Londra şi regia la Old Vic School, unde s-a bucurat de o scurtă carieră pe scenă sub numele de Michael Yannis, înainte de a se orienta spre regie.
Înapoi în Grecia
După ce a întâmpinat dificultăţi în găsirea unui loc de regizor în industria cinematografică britanică, Cacoyannis s-a mutat în Grecia, în 1952, şi s-a stabilit la Atena.
Şi-a făcut debutul în regia de film cu comedia grecească Windfall in Athens (1953), care a fost nominalizată la Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1953.
Următorul său film Stella (1955) a prezentat-o pe diva de altădată Melina Mercouri. Deşi filmul a stârnit mari controverse şi a fost respins de cercul de critici, a devenit un succes comercial şi în prezent se numără printre cele mai mari cinci filme greceşti, potrivit theculturetrip.com, citat de Agerpres.
Drama A Girl in Black din 1956, la care a contribuit la regie şi scenariu, a rămas unul dintre primele filme greceşti care a obţinut recunoaşterea internaţională.
A obţinut premiul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, alături de alte cinci filme, la cea de-a 14-a ediţie a premiilor Globul de Aur şi a fost nominalizat la Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1956.
Au urmat multe alte filme ale lui Cacoyannis.
În 1962, a realizat Electra, primul film din trilogia „tragediei greceşti” bazată pe piesa de teatru a lui Euripide cu acelaşi titlu.
Filmul a intrat în acel an la Festivalul de Film de la Cannes şi a câştigat premiul pentru cea mai bună transpunere cinematografică. Filmul i-a adus lui Cacoyannis premiul pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Salonic şi a fost nominalizat la Premiile Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină.
Cel de-al doilea film din această trilogie a fost drama, din 1971, The Trojan Women, cu Katharine Hepburn şi Vanessa Redgrave.
Ultimul film din trilogie a fost Iphigenia din 1977, bazat pe legenda greacă a Ifigeniei.
Filmul a primit premiul pentru cel mai bun film la Festivalul de Film de la Salonic din 1977 şi premiul Belgian Femina din 1978, a fost nominalizat la Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1977, şi a primit o nominalizare la categoria „Cel mai bun film străin” la Premiile Oscar.
De-a lungul anilor, a lucrat cu unii dintre cei mai de succes şi mai renumiţi actori din industria cinematografică greacă, hollywoodiană şi europeană. A realizat 15 filme de lungmetraj. În 1975, a realizat documentarul Attilas ’74.
Ultimul său film realizat a fost The Cherry Orchard (1999).
Iluminare a Acropolei
Iniţiativa lui Michael Cacoyannis a fost cea care a dus la noua şi spectaculoasa iluminare a Acropolei.
A apelat la serviciile celebrului inginer francez Pierre Bideau pentru un studiu, iar după donaţii generoase din partea organizaţiei Prietenii Atenei, pe care a înfiinţat-o, proiectul a primit, ulterior, sprijin din partea Ministerului Culturii şi a oraşului Atena, iar până în 2004 noua iluminare a Acropolei a fost pusă în funcţiune.
