Între 1950 și 1990, Ministerul Securității Statului (mai cunoscut ca Stasi) a supravegheat cele mai mici gesturi ale celor 17 milioane de locuitori ai Republicii Democrate Germane. Filaje, telefoane ascultate, mircrofoane în casă, la serviciu sau în locurile publice, disidenți urmăriți: toate informațiile adunate de Stasi se transformau în hârtie.
La căderea URSS, angajații Stasi nu au reușit să distrugă tot. Potrivit Pacific Standard, circa 16.000 de saci, fiecare cu aproximativ 3000 de bucăți de hârtie rupte, așteaptă să fie reconstituite. Angajații Agenției Arhivelor Stasi (AAS) din Frankfurt, înființată în octombrie 1990, sunt cei care se ocupă cu această operațiune care cere o imensă răbdare și o infinită minuțiozitate, pentru a recupera informații prețioase despre dictatura comunistă.
„Câtâ vreme hârtia nu a fost ruptă decât de trei ori maximum, o putem reconstitui”, spune Ruediger Sielaff, directorul regional al AAF. Dar când bucățile sunt „mici cât unghia”, este imposibil să mai folosești ceva din ele, afirmă la rândul ei Jana Floczak, arhivist șef.
Elke Kinzel, fostă angajată a agenției, a petrecut 25 de ani reconstituind hârtii din arhivele Stasi. Ea singură a rezolvat puzzle-urile din 37 de saci de documente. Astăzi, Elke este pensionară, dar revine cu regularitate să le dea o mână de ajutor colegilor mai tineri. „Câteodată eram atât de absorbită de muncă încât uitam să mai plec acasă”, își amintește ea.
Pentru a reconstitui documentele, Kinzel desparte paginile în cinci secțiuni: colțul stâng de sus, colțul dreapta de sus, colțul de stânga jos, colțul de dreapta jos și bucățile din mijloc. Apoi, le clasează după tipurile de scris și după culoarea hârtiei. Odată reconstituite, foile sunt arhivate în funcție de loc, de numele securistului și de cel al victimei.
„Mă urmărea Stasi?” este întrebarea cel mai frecvent adresată Agenției Arhivelor Stasi. De la crearea sa, AAS a primit 7,15 milioane de solicitări, dintre care 3,2 milioane de la persoane care doreau să știe dacă au fost urmărite.
Din nefericire, agenția nu descoperă întotdeauna informațiile dorite de solicitanți, căci „numai” 1,5 milioane de pagini au fost reconstituite. Mai rămân alte 50 de milioane.
„Există încă atât de multe de refăcut… Nu se știe când ne vor parveni anumite informații despre persoane precise”, explică Lisa Schumann, responsabilă cu studierea cererilor persoanelor posibil urmărite de Stasi.
Probabil va mai fi nevoie de câteva zeci de ani pentru ca totalitatea arhivelor să fie reconstituită.
