Un cimitir din epoca romană, descoperit de arheologii britanici înaintea unui proiect de construcție în Anglia, are în centrul său o înmormântare neobișnuită.
Arheologii din Anglia au descoperit un cimitir din epoca romană în centrul căruia se află o înmormântare neobișnuită
Aceștia au descoperit un sicriu de piatră în care se află o persoană decedată învelită în gips lichid.
Această practică este cunoscută din epoca romană, dar arheologii încă nu o înțeleg pe deplin. Mineralul era transformat în ciment sau ipsos și apoi turnat peste persoana decedată pentru a obține un mulaj dur. Acest proces a conservat uneori rămășițe organice, cum ar fi haine sau un giulgiu funerar. Gipsul de la înmormântarea nou descoperită este fragmentar, dar păstrează impresii ale giulgiului persoanei și a conservat o mică bucată de țesătură.
Acest tip de înmormântare este cunoscut în mare parte din centrele urbane romane – cum ar fi York din Anglia, care are 45 de înmormântări documentate din gips – dar este rar să le găsim în regiunile rurale, așa cum a fost aceasta. În acest caz, „credem că acesta ar fi fost un efort costisitor și, prin urmare, indică un individ cu statut înalt”, a declarat Jessica Lowther, arheolog comunitar pentru Headland Archaeology, compania care a efectuat săpăturile, potrivit Live Science.
Gipsul a fost sculptat cu măiestrie și provine dintr-o carieră aflată la aproximativ 50 de kilometri distanță de sit
Achiziționarea și transportul acestuia ar fi costat o sumă mare, potrivit unei declarații a Headland Archaeology. Acești factori, combinați cu locația centrală a mormântului în cimitir, indică faptul că persoana înmormântată acolo era de elită sau făcea parte dintr-o familie importantă.
Deși în sicriu nu au fost găsite obiecte funerare, arheologii au găsit în apropiere un vas de sticlă care ar fi putut conține o libație sau un toast pentru decedat, conform declarației.
Arheologii au găsit cimitirul înainte de lucrările de construcție care vizează lărgirea unei autostrăzi în Cambridgeshire.
Cimitirul datează din perioada romană din Marea Britanie (42 – 410 d.Hr.)
Cimitirul se afla de-a lungul unui vechi drum roman. În timpul săpăturilor, echipa a găsit 14 morminte în jurul mormântului central din gips și a dezgropat alte șapte dincolo de un șanț de delimitare.
În mod curios, cimitirul avea o varietate de tipuri de înmormântări, ceea ce este neobișnuit pentru un cimitir atât de mic. Printre acestea se numără înmormântări de tip cist, care sunt căptușite cu pietre lungi; înmormântări de incinerare; înmormântări de decapitare; înmormântări cu cuie de fier, care sugerează prezența unui sicriu de lemn; și chiar un mormânt gol, potrivit declarației.
Înmormântările atât din interiorul, cât și din afara șanțului de delimitare aveau bunuri funerare proeminente, inclusiv bijuterii. O înmormântare, la sud-vest de groapa de gips, avea o grămadă mare de obiecte funerare la picioarele persoanei înmormântate. Această persoană a murit între vârstele de 16 și 20 de ani și era de sex feminin, a constatat o analiză a oaselor.
„O teorie cu privire la motivul pentru care a fost îngropată cu acest depozit la picioare, în loc să îl poarte, este că ar fi putut fi destinat zestrei sale”, a declarat Lowther pentru Live Science într-un e-mail. „Printre aceste bunuri funerare se aflau o frumoasă pereche de cercei de argint, nouă brățări din aliaj de cupru, trei inele din aliaj de cupru și o bandă de argint și o placă ovală”.
O altă înmormântare cu bunuri funerare, situată dincolo de șanțul de hotar, a aparținut unui copil, după cum spun arheologii
„Mormântul acestui tânăr avea 10 brățări din aliaj de cupru, patru brățări din os, un pieptene din os și, de asemenea, o pereche de cercei din argint care erau „remarcabil de asemănători cu cei din mormântul tinerei femei”, a spus Lowther.
Dar asemănarea lor nu înseamnă că cele două persoane sunt înrudite, deoarece „acesta ar putea fi, de asemenea, stilul unui meșteșugar local distinctiv”, a notat ea.
Specialiștii intenționează să studieze rămășițele, care „sperăm că vor putea descâlci întrebările legate de longevitatea cimitirului și de modul în care acesta se integrează în peisajul înconjurător, precum și să facă lumină asupra poveștilor individuale ale celor îngropați aici”, a spus Lowther.
