Apucăturile electorale și bahice ale Kneazului, un prefect al Bucureștilor cum n-a mai fost altul

 

Un important elector - adică organizator de alegeri - era pe vremuri principele Dim. Moruzzi, fost prefect al Capitalei - Kneazul, cum i se zicea pe atunci.

Fusese colonel în armată şi mai purta uniformă, care-i dădea prestanţă.

Bărbat frumos şi simpatic, era în acelaşi un om bun.

De multe ori vizita familiile hoţilor, arestaţi de oamenii lui, unde împărţea ajutoare copiilor şi femeilor bătrâne.

– Ce vină au aceştia?, spunea Kneazul.

Totuşi în alegeri era straşnic. A fost prefect de poliţie al Capitalei de două ori: odată in timpul lui I. C. Brătianu, înainte de 1888 şi apoi a doua oară între 1904— 1907, în timpul ministeriatului cumnatului său Iorgu Cantacuzino.

A mai fost mult timp şi prefect al judeţului Dorohoi. În Mihăileni, din acel judeţ, trăia farmacistul F. de originâ austriacă. Foarte bine văzut, fusese numit consul al guvernului austriac, dar în acelaşi timp alegătorii din Mihăileni îl rugaseră să fie primar.

Şi astfel, câtva timp, farmacistul din Mihăileni a fost consul austriac şi în același timp primar român. Asta mergea pe vremea aceea!

La un moment dat opoziţia s-a dumerit şi a cerut îndepărtarea primarului F., a austriacului F., pe deasupra şi consul!

Farmacistul din Mihăileni nu ţinea atât de mult să fie primar. Dar cine nu s-a lăsat a fost Kneazul, care pierdea un important partizan!

Kneazul aflase că farmacistul ceruse incă cu 20 ani înainte încetăţenirea, dar nu se ocupase de această chestie.

Citește și Patru vechi moravuri electorale ale românilor: Suveica, suveica perfecționată, chinorosul și mălaiul

Principele Moruzi a plecat la Bucureşti, s-a făcut luntre și punte, proiectul de lege a trecut prin Cameră şi prin Senat şi peste câteva zile Kneazul s-a întors la Mihăileni cu diploma de cetăţenie română a primarului care între timp renunţase de a mai fi consul austriac.

Merită să fie povestită

Dar afacerea de mai sus a avut o urmare nostimă, Kneazul căutând să dea o lecţie acelora, care avuseseră intenţia să-i răpească un important partizan, întâmplarea merită să fie povestită.

Siguri de succes câţiva fruntaşi ai opoziției din Dorohoi, având în tovărăşia lor pe un alt farmacist din capitala judeţului, bătrânul Haque, un om blând şi paşnic, cu obiceiuri frugale şi care nici măcar nu fuma (reţineţi detaliul) — toţi aceştia plecară în câteva trăsuri, la Cernăuţi. Hotărâseră să facă un chef, spre a sărbători anticipat succesul scontat la alegerile apropiate.

Parteneri