Anul 1968, o pagină neagră în istoria SUA. Evenimentele care au schimbat soarta țării
Martin Luther King a fost asasinat pe 4 aprilie 1968
Războiul din Vietnam se intensifica și, odată cu el, numărul tinerilor americani înrolați în serviciul militar. Acest lucru a dus la demonstrații și la ocuparea de către studenți a clădirilor administrative din campusurile universitare de la un capăt la celălalt al țării. Apoi, în aprilie 1968, asasinarea lui Martin Luther King Jr. a declanșat revolte în toată America.
Ofensiva de Anul Nou
Ziua Anului Nou din 1968 a început cu o încetare a focului în Vietnam. Comandantul forțelor de luptă americane, generalul William Westmoreland, a declarat cu încredere că se apropia sfârșitul războiului. Dar în primele ore ale dimineții de 31 ianuarie, Forțele Armate Populare de Eliberare din nord au pătruns în zidurile exterioare ale Ambasadei SUA din Saigon. Ofensiva Tết (sau Ofensiva de Anul Nou) tocmai începuse.
Poporul american a privit imaginile cu Ambasada SUA ciuruită de gloanțe pe ecranele televizoarelor. Cinci soldați americani au fost uciși. Sondajele de opinie arătau un pesimism general cu privire la război, iar președintele Lyndon Johnson a anunțat la sfârșitul lunii martie că nu va accepta nominalizarea partidului său pentru a fi reales. Aproximativ 20.000 de soldați americani fuseseră deja uciși. Intervenția americană în Vietnam era din ce în ce mai nepopulară și începuse să fie caracterizată ca un proiect imperialist.
Decolonizarea
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, mișcările naționaliste din Asia până în Africa au căutat să obțină independența față de dominația europeană într-un proces cunoscut sub numele de decolonizare. Accentul pus pe acest proces de răsturnare a sistemelor de putere a avut ecou în rândul tinerilor, chiar și în statele colonizatoare.
Pentru mulți tineri americani, această luptă – împreună cu conflictul din Vietnam – a devenit o dovadă dureroasă a ipocriziei occidentale. Empatia față de mișcarea de independență, împreună cu intensificarea preocupărilor legate de armele nucleare în urma crizei rachetelor cubaneze din octombrie 1962, au favorizat creșterea activismului în campusurile universitare.
Mișcarea pentru libertatea de exprimare de la Universitatea California din Berkeley și protestele organizate de grupuri precum Studenții pentru o Societate Democratică au devenit adevărate focare politice. La câteva săptămâni de la Ofensiva Tet, sute de mii de studenți din întreaga lume au mărșăluit, au demonstrat și chiar au intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva războiului american din Vietnam.
Regele este mort
Pe 4 aprilie, un gigant a fost lichidat. Martin Luther King a fost asasinat pe balconul hotelului său din Memphis, Tennessee, unde venise să susțină muncitorii din sectorul sanitar aflați în grevă. În urma acestui eveniment tragic, peste 100 de orașe americane au fost afectate de acte de violență, iar multe dintre ele au fost distruse de incendii și pierderi de vieți omenești. Au fost făcute arestări, iar pagubele materiale s-au ridicat la zeci de milioane de dolari, reprezentând o rană adâncă pentru întreaga țară.
La Universitatea Columbia din New York se acumulau deja tensiuni. Universitatea emisese un plan de construire a unei noi săli de sport în parcul Morningside din apropiere. Acesta era cel mai recent exemplu de extindere a universității în cartierul vecin, în mare parte de culoare, Harlem. Astfel de inițiative au dus la evacuarea multor locuitori din Harlem.
În condițiile în care studenții erau deja indignați de ceea ce văzuseră sau auziseră despre Algeria, Vietnam și sudul lui Jim Crow, acesta părea a fi un alt caz de oportunism în detrimentul vecinilor de culoare, mai săraci.
Revolte în toată America
Pe 23 aprilie 1968, aproximativ 300 de studenți s-au adunat în centrul campusului pentru a manifesta împotriva construcției sălii de sport. Grupul a încercat să intre în Low Library, unde președintele universității, Grayson Kirk, avea biroul, pentru a-i prezenta o listă de revendicări. Clădirea era încuiată și înconjurată de anti-manifestanți. Refuzând să se lase înfrânți, protestatarii s-au îndreptat spre șantierul de construcție a sălii de sport Morningside Gym.
Poliția a încercat să disperseze mulțimea, acest lucru inflamându-i pe studenți. Întorcându-se în campus, aceștia s-au năpustit asupra birourilor administrative ale universității din Hamilton Hall și au ocupat clădirea.
Înăuntru, grupul predominant alb „Studenți pentru o Societate Democratică” a menționat o agendă anti-război, în timp ce societatea studențească afro-americană dorea să se concentreze asupra construcției sălii de sport. În dimineața următoare, studenții de culoare au redenumit clădirea Malcolm X Liberation College și au ordonat studenților albi să iasă afară. Ei s-au mutat în Low Library și au ocupat apartamentul rectorului.
Împotriva statu-quo-ului
Administrația universității a ezitat să apeleze la poliție pentru a-i dispersa pe studenți, temându-se că acest lucru ar putea declanșa revolte. Dar, după o săptămână, poliția a intrat în acțiune. Sute de persoane au fost arestate. Protestatarii au organizat o altă demonstrație, iar universitatea a fost închisă pentru restul semestrului. Columbia a renunțat la planurile sale pentru sala de sport din Morningside. În acest fel, protestul și-a atins obiectivele. Dar, chiar mai semnificativ, demonstrațiile de la Columbia au devenit o poveste internațională.
În 1968, studenții din Statele Unite s-au revoltat împotriva status quo-ului, deoarece considerau că statul lor democratic nu-și îndeplinea responsabilitățile față de cetățenii săi. Atunci când autoritățile locale și forțele anti-revoltă ale guvernului le-au atacat libertatea de exprimare și de întrunire prin represiuni de tip autoritarist, ei s-au unit și au ridicat vocea în semn de protest.
