Angela Merkel intră în istoria Germaniei ca fiind prima femeie cancelar. Ea a fost desemnată cancelar în 2005.
La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar. Contracandidatul Angelei Merkel a fost Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD).
Angela Merkel
Aceasta s-a alăturat vieții politice la scurt timp după căderea Zidului Berlinului în anul 1989 și a devenit treptat una dintre cele mai marcante figuri aflate la conducerea Uniunii Europene în urma alegerilor naționale din 2005.
Revista Forbes a numit-o „cea mai puternică femeie din lume” în diferite momente: 2006, 2007, 2008, 2009, 2011, 2013 și 2019, iar stilul de guvernare al cancelarului german Angela Merkel este deseori caracterizat ca fiind pragmatic, în ciuda tuturor criticilor.
Un pas mai greu de făcut
Pentru a depăşi recordul stabilit de Helmut Kohl, mentorul său, Angela Merkel ar trebui să mai rămână în funcţie timp de 726 de zile.
Acest lucru este însă puţin probabil să se întâmple, dat fiind că Merkel a anunţat deja că nu va mai candida în alegerile viitoare, programate pentru 24 octombrie 2020.
Mandatul său s-ar putea totuşi prelungi dacă formarea unui guvern se va întinde pe mai multe luni, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul actualei mari coaliţii cu social-democraţii de la SPD.
Cei mai longevivi trei cancelari germani provin din rândurile Uniunii Creştin-Democrate (CDU).
Konrad Adenauer
Fost primar al oraşului Köln, ajuns după cel de al Doilea Război Mondial primul cancelar al Republicii federale, creştin-democratul Konrad Adenauer a fost un artizan al construcţiei europene şi al reconcilierii franco-germane. Adenuaer a semnat în numele ţării sale Tratatul de la Roma şi pe cel de la Elysee.
Până astăzi numele lui Adenauer rămâne legat de reconstrucţia Germaniei din anii 50, de orientarea prooccidentală şi de reconcilierea cu Franţa, scrie dw.com.
În 1955, Adenauer s-a dus la Moscova, vizită urmată de revenirea acasă din prizonierat a 10.000 de germani.
El a sprijinit şi recompensarea Israelului şi a evreilor după dezastrul Holocaustului comis de nazişti.
Helmut Kohl
La 1 octombrie 1982, Helmut Kohl devenea cancelar al Germaniei. Avea să deţină cel mai lung mandat de cancelar din istoria Republicii Federale.
A marcat o întreagă generaţie. Generaţia Helmut Kohl, scrie Deutsche Welle.
Bancurile cu Helmut Kohl circuleau din abundenţă şi mulţi se amuzau pe seama staturii sale înalte – 1,93 m – şi mai ales a greutăţii sale corporale.
Când, în iunie 1989, şeful de stat sovietic, Mihail Gorbaciov, s-a aflat în vizită la Bonn, deşi nu se întrezărea o cădere a Zidului Berlinului, Kohl l-a întâmpinat cu cuvintele: „De vizita dumneavoastră sunt legate multe speranţe. Atât în ţara dumneavoastră cât şi în a noastră”.
Zidul a căzut şi Helmut Kohl s-a grăbit să adopte un plan de acţiune în vederea reunificării Germaniei. Pe de o parte cancelarul s-a străduit să năruie temerile comunităţii internaţionale faţă de o Germanie puternică, reunificată. Pe de alta, le-a promis est-germanilor o viaţă mai bună şi „ţinuturi înfloritoare”, expresie intrată în istorie.
În pofida acestor promisiuni, în pofida contribuţiei de solidaritate, pe care vest-germanii au suportat-o în sprijinul est-germanilor, şi pe care, de altfel, o mai suportă şi astăzi, situaţia din cele cinci landuri federale noi s-a ameliorat mai încet decât se aşteptau mai ales est-germanii. Dezamăgirea locuitorilor din fosta RDG a dus la scăderea popularităţii cancelarului Kohl. Alegerile parlamentare din 1998 au pus capăt celui mai lung mandat de cancelar din istoria Repubicii Federale, pe care Kohl l-a deţinut timp de 16 ani.
Coaliţia conservator-liberală a fost înlocuită de una social-ecologistă, condusă de cancelarul social-democrat Gerhard Schröder.
