Americanii influenți care „au dat ordine” în România lui Ceaușescu
„România a început să primească tratamentul MFN (Națiune Favorizată), în temeiul unei derogări prezidențiale de la cerințele privind libertatea de emigrare din amendamentul Jackson-Vanik, la 3 august 1975. La 28 iunie 1988, președintele și-a anunțat intenția de a permite expirarea derogării ca răspuns la decizia guvernului român de a renunța la reînnoirea statutului MFN sub rezerva condițiilor din Jackson-Vanik. Statutul MFN al României și eligibilitatea sa pentru credite la export au expirat la 3 iulie 1988”, potrivit unui document al Congresului.
În 1976, Mugur Isărescu, pe atunci cercetător în vârstă de 27 de ani la Institutul de Economie Globală, urma să se întâlnească cu Rosenthal la sediul din New York al Engelhard Minerals and Chemical Corp, potrivit unor documente din Arhivele Naționale ale SUA. Cei doi urmau să discute despre relațiile comerciale dintre România și Statele Unite. După răsturnarea lui Ceaușescu, Isărescu a devenit guvernator al Băncii Naționale a României, funcție pe care o deține și în prezent.
Perspectivele relațiilor comerciale dintre România și SUA
George G. Gellert era președintele și directorul general al grupului de companii Gellert Global Group, care include o rețea de importatori și distribuitori de produse alimentare și a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului Economic SUA-România.
La 27 decembrie 1989, când regimul lui Nicolae Ceaușescu era pe sfârșite, Chicago Tribune l-a citat pe Gellert într-un articol despre perspectivele comerțului dintre România și SUA.
„Cred că schimburile noastre comerciale vor crește”, a declarat George Gellert, președintele Atalanta Corp, un importator de produse alimentare cu sediul în Elizabeth, N.J. Atalanta importa carne și brânză din România. La vremea respectivă, compania avea, o înțelegere economică de lungă durată cu România la Londra.
Potrivit biografiei sale, Gellert a fost unul dintre primii oameni de afaceri invitați să facă comerț cu China în anii 1970. El a fost, de asemenea, director al Consiliului de Comerț Est-Vest.
Un alt executiv din cadrul Consiliului Economic Americano-Român a decis să se aventureze în România
Încă din 1974, Gabriel Hauge, președintele secției americane a asociației, anunțase că Manufacturers Hanover Trust, a patra cea mai mare bancă din țară, a semnat un „acord de principiu” cu autoritățile române pentru a deschide o sucursală la București, probabil la mijlocul anului 1974, potrivit New York Times. La acel moment, el a precizat că aceasta ar fi prima sucursală bancară occidentală reală într-o țară din blocul sovietic.
Rabinul american Arthur Schneier s-a întâlnit în mai multe rânduri cu Ceaușescu
Schneier, care este și președintele „Fundației Apelul Conștiinței”, s-a întâlnit cu Ceaușescu la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din București. Cei doi au trecut în revistă problemele existente pe scena internațională, care, a subliniat Ceaușescu, necesită eforturi supreme pentru rezolvarea pașnică a conflictelor. În acest sens, el a subliniat necesitatea combaterii activităților neofasciste, teroriste și rasiste. Liderul comunist a deplâns noile manifestări antisemite din diferite părți ale lumii.
Subiectele legate de comunitatea evreiască din România s-au aflat pe agenda discuțiilor dintre Schneier și Ceaușescu, potrivit presei.
Potrivit unei prezentări postate pe site-ul fundației, Schneier este cunoscut la nivel internațional pentru „leadership-ul său în numele libertății religioase, al drepturilor omului și al toleranței, cu un interes specific în China, Rusia, Europa Centrală și Balcani”.
Ceaușescu a mers de patru ori în SUA și a avut discuții oficiale cu trei președinți americani: Richard Nixon, Gerald Ford și Jimmy Carter. El a vizitat SUA de două ori în timpul administrației Nixon.
