Alice Milliat organizează primele Jocuri Olimpice pentru femei

 

Născută în 1884, la Nantes, Alice Joséphine Marie Milliat (foto), de profesie traducător, a practicat canotajul, înotul și a jucat hochei.

Membru al Femina Sport, un club fondat în 1911, a ajutat la formarea Federației Franceze Sportive Feminine în 1917, devenind trezorier și mai târziu președinte.

După ce a lucrat la Nantes ca învățător, a plecat în Anglia. Aici s-a căsătorit cu un compatriot, Joseph Milliat.

Nu au avut copii, iar el a murit în 1908.

După moartea soțului, ea a călătorit în lumea largă, învățând mai multe limbi care i-au permis să devină traducător când, după izbucnirea primului război mondial, s-a întors în Franța.

În 1920, ea a constituit și prima echipă fotbal feminin din Paris, care a participat, în numele Franței, la primul turneu mondial de fotbal feminin recunoscut la nivel international, organizat.

Olimpiada feminină, primul eveniment internaţional sportiv dedicat reprezentantelor sexului frumos, a început la 24 martie 1921. Întrecerile dintre femei au fost găzduite de oraşul Monte Carlo până pe 31 martie 1921.

Jocurile Olimpice pentru femei au fost organizate de Alice Milliat şi de Camille Blanc, directoarea International Sporting Club de Monaco, ca răspuns la o decizie oficială de a nu fi incluse probe pentru femei la Jocurile Olimpice din 1924, de la Paris, decizie asupra căreia s-a revenit.

A fost prima dintre cele trei olimpiade pentru femei, cunoscute şi drept Jocurile de la Monte Carlo, precursoarea Jocurilor Mondiale feminine organizate, din patru în patru ani, între 1922 şi 1934, de Federaţia Internaţională a Sportului pentru Femei, fondată de Alice Milliat, în 1921.

La competiţie au participat o sută de sportive din cinci ţări: Franţa, Italia, Elveţia, Marea Britanie şi Norvegia.

Atletele au concurat la zece probe: alergare (60 de metri, 250 de metri, 800 de metri, ştafetă de 4×75 de metri, ştafetă de 4×175 de metri şi cursă de 65 de metri garduri), sărituri în înălţime, sărituri în lungime, sărituri în lungime de pe loc (doar demonstrativ), aruncarea suliţei şi aruncarea greutăţii.

Toate medaliile de aur au revenit sportivelor din Franţa şi Marea Britanie. O medalie comemorativă specială a fost emisă pentru participanţi.

În cadrul turneului, au fost, de asemenea, organizate evenimente demonstrative la baschet, gimnastică, pushball şi gimnastică ritmică.

Turneul a fost organizat la Tir aux Pigeons, în grădinile Cazinoului din Monte Carlo.

Prima olimpiadă pentru femei a fost un mare succes şi un pas important pentru sportul feminin.

Anul următor, în aprilie 1922, a fost organizat un al doilea concurs, tot la Monte Carlo, care a reunit peste 300 de femei reprezentând şapte naţiuni (Anglia, Danemarca, Franţa, Olanda, Italia, Suedia şi Elveţia).

Evenimentul din 1922 este uneori confundat cu Jocurile Mondiale ale Femeilor din 1922, organizate la Paris.

În 1923, a fost organizată, din nou la Monte Carlo, cea de-a treia ediţie a Jocurilor Olimpice pentru femei.

De această dată, concurentele au reprezentat Anglia, Danemarca, Belgia, Franţa, Italia, Monaco, Elveţia şi Cehoslovacia, în faţa prinţului Ludovic al II-lea, prinţesei ereditare Charlotte şi prinţului Pierre.

Femeile participă, pentru prima dată, la Jocurile Olimpice, în anul 1900, la Paris.

Un număr de 22 de femei, reprezentând 2,2% din cei aproape o mie de sportivi participanţi, intră în competiţia organizată în cadrul Expoziţiei universale din 1900.

La această ediţie, cea de-a doua a JO, s-a decis includerea Jocurilor Olimpice în cadrul manifestărilor prilejuite de Expoziţia Universală.