Mozaicul Alexandru cel Mare este alcătuit din aproximativ 2 milioane de piese, dar de unde provin acestea?
Mozaicul Alexandru cel Mare, o adevărată operă de artă
Potrivit unui nou studiu, cele aproximativ 2 milioane de piese ale mozaicului emblematic Alexandru cel Mare descoperit la Pompei provin din cariere care se extind mult dincolo de regatul antic al lui Alexandru.
În timp ce imperiul lui Alexandru se întindea din Balcani până în Pakistanul de astăzi, aceste bucăți de piatră și minerale, sau tesserae, au provenit din cariere din întreaga Europă – inclusiv din Italia și Peninsula Iberică – precum și din Tunisia, conform studiului, care a fost publicat miercuri (15 ianuarie) în revista PLOS One.
Ce reprezintă mozaicul ?
Mozaicul vechi de aproximativ 2.000 de ani a fost îngropat în Pompei când Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr. A fost descoperit în 1831, când arheologii l-au dezgropat în „domus”-ul unei familii bogate, și este acum expus la Muzeul Național Arheologic din Napoli.
Mozaicul Alexandru este considerat „cel mai important mozaic al epocii romane”, au scris autorii în studiu. Acesta îl înfățișează pe Alexandru, care a domnit între 336 și 323 î.Hr., și armata macedoneană triumfând asupra regelui persan Darius al III-lea și a forțelor sale.
Copacul singuratic din fundal sugerează că este vorba despre Bătălia de la Issus, care a avut loc în anul 333 î.Hr. lângă ceea ce este acum granița turco-siriană. Potrivit textelor arabe și medievale, inclusiv ale lui Marco Polo, această bătălie era cunoscută localnicilor drept „bătălia copacului uscat” (sau „copacul solitar”), au scris cercetătorii în studiu.
În 2020, Muzeul Arheologic Național din Napoli a lansat un proiect de restaurare care presupunea studierea mozaicului
Echipa a folosit mai multe tehnici, inclusiv fluorescența portabilă cu raze X (pXRF), care utilizează razele X pentru a ajuta la identificarea elementelor dintr-un obiect. Ei au constatat că „tesserae au fost compuse din zece tipuri de culori combinate cu măiestrie pentru a spori efectele artistice caracteristice mozaicului Alexander”, au scris cercetătorii în studiu.
Cele 10 culori includeau nuanțe de alb, maro, roșu, galben, roz, verde, gri, albastru, negru și vitros (sticlos), care aveau o gamă largă de microtexturi care erau „combinate cu măiestrie pentru a spori efectele artistice ale operelor de artă”, au scris cercetătorii în lucrare.
Artiștii antici au acordat o atenție deosebită chipului lui Alexandru cel Mare, a remarcat echipa
Chipul este „compus din mai multe nuanțe de tesserae roz cu schimbări apreciabile în efectele de luminescență, probabil legate de compoziția chimică diferită a tesserae”, au scris ei în studiu. Astfel de detalii explică de ce aceasta este „probabil cea mai iconică și mai cunoscută reprezentare a chipului său în arta antică”, au notat ei.
În ceea ce privește originea tesserae, oamenii de știință s-au uitat la carierele care au fost folosite în epoca romană. De exemplu, „Unele dintre tesserae albe ar putea fi legate de Marmor Lunensis [calcar cristalin alb] din carierele Alpilor Apuani (Italia), care a început să fie exploatat pentru marmură în secolul I î.Hr. și nu a mai fost folosit începând cu secolul al III-lea d.Hr.”, a scris echipa în studiu.
Între timp, tesserae roz intens ar fi putut proveni din Portugalia, unele dintre blocurile galbene ar fi putut proveni din orașul roman Simitthus din ceea ce este acum Tunisia, iar piesele roșu închis ar putea fi din Cape Matapan, Grecia, au scris ei.
Echipa a detectat, de asemenea, urme de ceară naturală și gips mineral, care au fost probabil aplicate ca strat protector în timpul proiectelor de restaurare din epoca modernă, a scris echipa în studiu.
O investigație pe partea din spate a mozaicului a arătat „multe porțiuni goale” care au fost probabil omise de substanțele pe bază de gips, care au fost probabil adăugate pentru a susține structura în timpul tranzitului acesteia de la Pompei la muzeu. „Aceste potențiale zone de slăbiciune ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în timpul restaurării”, au scris cercetătorii în studiu.
