Alexandru Bârlădeanu, despre Ceauşescu:”Mi-a făcut impresia de om isteţ, deşi incult şi foarte repezit şi neechilibrat”

 

Unul dintre intelectualii comuniști fugiți la Moscova în timpul războiului a fost economistul Alexandru Bârlădeanu, relatează RADOR.

Alexandru Bârlădeanu, născut la 25 ianuarie 1911 la Comrat, gubernia Basarabia, Imperiul Rus, astăzi Republica Moldova, decedat la 13 noiembrie 1997, la Bucureşti a fost un economist și om politic român, ministru, membru al Academiei Române.

În 1940 revine în Basarabia natală, după anexarea ei de către URSS.

Revenit în țară în 1946, datorită experenței sale (în timpul războiului a lucrat la un institut de cercetări economice), dar și a dosarului politic, Alexandru Bârlădeanu a ocupat o serie de posturi importante  în  diverse ministere.

Treptat s-a apropiat de echipa lui Gheorghe Gheorgiu Dej.

A ocupat funcţii importante în ierarhia partidului

A  susținut economia centralizată și a contribuit la elaborarea planurilor economice.

Având sprijinul  lui Gheorghe Gheorghi Dej, Alexandru Bârlădeanu a ocupat importante funcții în ierarhia partidului  –  a fost membru al Comitetului Central, membru supleant al Biroului Politic și membru al Consiliului Executiv.   

După 1965, a propus continuarea planurilor economice aprobate de Gheorghe Gheorghiu  Dej.

Nicolae Ceaușescu nu a fost de accord.  El dorea  să se pună accent pe industria grea, în detrimentul industriei bunurilor de consum.

În administraţiile Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu a îndeplinit funcţii de ministru din domeniul economic şi al planificării.

Semnatar al Scrisorii Celor Şase

În 1989 a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor şase – foști lideri ai PCR care îl criticau pe Nicolae Ceaușescu.

În 22 decembrie 1989, ca urmare a revoluției, a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.

După momentul revoluției din decembrie 1989 când sistemul comunist se prăbușește, Alexandru Bârlădeanu devine demnitar de rang înalt în cadrul structurilor Frontului Salvării Naționale și va beneficia de numeroase onoruri și funcții printre care și cea de Președinte al Senatului României.

Cu ocazia decesului liderului țărănist Corneliu Coposu din anul 1995, Alexandru Bârlădeanu recunoaște în mod public că deși el și Coposu aparțineau aceleiași generații, președintele țărănist a ales calea cea dreaptă

Interviul

Alexandru Bârlădeanu a acordat un interviu jurnaliştilor de la Radio România, care se păstrează acum în Arhiva de istorie orală – Rador, în care a vorbit despre relaţiile sale cu Nicolae Ceauşescu.

Vă prezentăm, mai jos, câteva fragmente din interviu, în care Bârlădeanu se referă la începuturile colaborării lor politice.

Drumurile noastre, ale lui Ceauşescu şi ale mele, s-au încrucişat destul de târziu! La sfârșitul anului 1946  am fost numit secretar cu probleme de comerţ exterior la Ministerul  Economiei Naţionale, condus de Dej.

Pe Ceauşescu nu l-am cunoscut pentru că el lucra pe linia UTC, iar în anii ‘50 a lucrat în armată. Deci,  nu aveam nici un fel de posibilitate să ne întâlnim în muncă.

E adevărat, treptat am auzit de el, că din tinereţe, cât a stat la Doftana, a fost un fel de copil alintat al deţinuţilor politici. Era foarte tânăr atunci şi toţi îl socoteau un fel de băieţel al lor.

Am auzit că s-a purtat demn la interogatoriile poliţieneşti, că-l simpatiza Ana Pauker, iar Gheorghiu Dej ţinea la el. Toate astea le-am auzit fragmentat, întâmplător şi nu   le-am dat atenţie! Prima dată când m-am întâlnit cu el pe probleme de muncă a fost la nu ştiu care alegeri de deputaţi, în care am avut o neînţelegere cu dânsul. De-a lungul anilor, eu am candidat la deputăţie în mai multe județe: la  Baia, la Fălticeni, la Râmnicu Sărat, la Iaşi, la Constanţa. Şi, la un moment dat, Ceauşescu  mi-a propus să nu mai fiu la Constanţa, să fiu în altă parte. Am protestat: „Nu sînt un peregrinator, nu mă obişnuiesc într-un loc şi deja mă mutaţi în altul! Nu! Nu plec din Constanţa!” Am ameninţat că nu mai candidez deloc. În fine, a cedat!  Asta a fost prima mea întâlnire cu Ceauşescu. Nu mi-a făcut o impresie bună. Mi-a creat părerea că el nu vroia să lase oamenii să se aşeze într-un loc, să capete legături cu oamenii de-acolo. Căuta ca oamenii să fie fără bază, fără un suport în populaţia locală”, spunea Bârlădeanu.

Impresii

Ulterior, de-a lungul timpului, Ceauşescu i-a făcutimpresia de om isteţ, deşi incult.

Treptat, după ’56, după ce-am fost ales în Comitetul Central, mi s-a întâmplat să mă întâlnesc pe mai multe probleme cu el, mai ales că în acea vreme începuse să conducă agricultura.

Intrase în Biroul Politic și se ocupa de organizatoric.

Aşa că, vrând-nevrând, erau momente când trebuia să ne întâlnim. În aceste momente mi-a făcut impresia de om isteţ, deşi incult şi foarte repezit şi neechilibrat.

Nu aveam o părere prea bună despre el, deşi, în acel moment, ştiam că Gheorghiu Dej ţine la dânsul”, a explicat acesta.

Dar despre relaţiile dintre Ceauşescu şi Dej avea şi alte amintiri.

Dar, am putut să observ din partea lui Dej de atitudinea de zeflemea, îl lua oarecum în batjocură pe Ceauşescu, dar nu pe probleme mari, pe fleacuri.  „Nicule, spune Novotni !” „Novoni.” „Nu, mă, spune No-vot-ni !” „Novoni !” „Spune Vietnam !” „Vienam !” Nu pe chestii mari. Dar, vedeam că Dej îşi cam bate joc. Cam astea erau relaţiile în Biroul Politic dintre Ceauşescu şi Dej”, a spus Bârlădeanu.

Alte fragmente din interviu, AICI.