Online

Povestea primului ABECEDAR cu grafie latină din BASARABIA post-comunistă

 Cătălin Pena
Povestea primului ABECEDAR cu grafie latină din BASARABIA post-comunistă

După ce pe 31 august 1989 la Chişinău s-a adoptat revenirea, în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, limbii române ca limbă de stat şi trecerea la alfabetul latin, o mare problemă a constituit-o lipsa literelor latine din tipografii.

Astfel s-a ajuns la soluţia ca în toamna lui 1989 să se înveţe alfabetul din fascicole publicate în ziarele vremii, în special în Moldova Suverană. În 1990, după ilustrarea urgentă în negru-alb a Abecedarului din 1989, a apărut primul Abecedar cu litere românești. Copiii au învățat literele cu Grigore Vieru, Spiridon Vangheli și Lică Sainciuc. Pictorul Lică Sainciuc își amintește cum a lucrat la reeditarea ABECEDARULUI cu grafie latină, împreună cu scriitorul Spiridon Vangheli, în 1989, imediat după adoptarea alfabetului latin.

„Şi la 1 septembrie copiii trebuiau să meargă la şcoală, cu abecedar cu litere latine. Şi-atunci era interesant. Făceam câte patru pagini de acest Abecedar cu litere latine şi era publicat în ziarul Moldova Suverană. În fiecare săptămână ieşea, învăţătorii le luau şi fascicolele astea creşteau şi … s-a făcut un abecedar”, povestea Lică Sainciuc în 2005 pentru BBC.

„Încă era puterea comunistă. Ţin minte că tot voiau să-l pună pe Lenin în faţă – orişicare abecedar trebuia să înceapă cu Lenin. Şi nu ştiu cum am şmecherit eu … A, am spus : nu-l pun pe Lenin şi gata! Eu n-am loc. Şi cu ce ocazie, Lenin… Nu de asta că Lenin e bun sau rău. Dar ce are el cu caprele, cu oile, cu câinii, balaurii? Dacă ar fi, eu ştiu, o regină aş face-o cu coroană, măcar ceva distracţie, dar aşa – un nene chel… Pe toată pagina, trebuia să fie, standard de acela, executat la Moscova, inserat la noi. Şi iată că nu s-a pus Lenin atunci. Peste jumătate de an a fost interzis Partidul Comunist şi toţi erau foarte fericiţi că nu s-a pus, pentru că pe urmă ar fi trebuit să-l scoată”, îşi amintea Sainciuc

„La 31 august, Parlamentul a aprobat legea privind alfabetul latin, iar a doua zi, pe 1 septembrie copiii mergeau la școală. Eu am fost la editura pentru copii și zic: „Hai să facem o cărticică cu litere latine pentru copii”. Cei de la tipografie au spus că nu au astfel de litere. Eu am scris toată cartea de mână și Nani-Nani e prima carte pentru copii cu litere latine.  Mulți copiii în loc de abecedar învățau din cărticica „Nani Nani”, pentru că abecedarul nu era colorat. Eu am luat această poezie „Nani Nani” și am făcut din ea un fel de abecedar. Și atunci se zicea că la Tiraspol această carte a fost arsă”, a spus zilele trecute Lică Sainciuc, la Radio Chişinău.

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric