În 2010, formula predicţii pentru următorii 40 de ani, susţinând printre altele că femeile vor ocupa tot mai multe posturi importante, amplificarea migraţiei musulmane către Occident, iar activitatea la birou nu va mai fi de actualitate.
Lucrările sale au anticipat „explozia” calculatoarelor, au făcut referiri la „agenţii electronici”, „realitatea virtuală”, „reţele electronice” cu aproximativ două decenii înainte ca acestea să devină parte a cotidianului.
A descris VCR-ul înainte ca acesta să fie descoperit (metoda cea mai economică şi comună de stocare a informaţiei, furnizată de la camera video pe formatul casetă), a vorbit despre internet şi despre televiziunea prin cablu.
Şocul viitorului
Publicistul şi futurologul american Alvin Toffler s-a născut la 4 octombrie 1928, la New York, unde a absolvit şi universitatea, în 1949.
Redactor la diverse publicaţii (1950-1956), a fost invitat ca profesor la Universitatea Cornell, a fost corespondent la Casa Albă şi consultant în afaceri, membru al Şcolii de Cercetări Sociale (1965-1967) şi fondator al Toffler Associates, companie de consultanţă.
Din 1960 s-a dedicat scrisului, întreprinzând numeroase călătorii de documentare împreună cu soţia sa, Adelaide Elizabeth „Heidi” Farrell. Preocupat de schimbările sociale de pe mapamond, a scris celebra carte „Şocul viitorului”, publicată în 1970, în 50 de ţări.
„O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie în vieţile noastre, şi peste tot oamenii orbi încearcă s-o oprească.
Această civilizaţie nouă aduce cu sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă, de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi conflicte politice şi, dincolo de toate acestea o conştiinţă modificată.
Elemente ale acestei civilizaţii noi există de pe acum. Milioane de oameni îşi acordă vieţile cu ritmurile de mâine.
Alţii, îngroziţi de viitor, preferă fuga disperată şi zadarnică în trecut şi încearcă să restabilească lumea muribundă care le-a dat naştere.
Zorile acestei noi civilizaţii sunt cel mai exploziv fenomen din cursul vieţilor noastre”. (Alvin Toffler, „Al treilea val”, 1980)
A redactat mai multe volume de analiză politico-socială şi de economie globală, unele împreună cu soţia sa: Al treilea val (1980), Puterea în mişcare (1990), Război şi anti-război (1995), Crearea unei noi civilizaţii (2006).
Mai mulţi lideri mondiali, printre care ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul secretar general al partidului comunist chinez Zhao Ziyang, s-au declarat inspiraţi de scrierile sale şi chiar l-au consultat în anii 1980.
A murit la 27 iunie 2016, la Los Angeles, la vârsta de 87 de ani.
Graţie lui, futurologia este considerată în prezent ştiinţa, bazată pe informaţii, care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală.
