A fost descoperită Mumia lui Keops?

 

Lansată la sfârșitul anului 2015, misiunea franco-egipteană ScanPyramids are drept scop scanarea interiorului Marii Piramide a lui Keops.

Metoda utilizată – muogafia – este total nouă în arheologie. Ea constă în evidențierea plinurilor și golurilor din edificiu prin măsurarea fluxului încărcăturilor electrice – muonii – care îl traversează.

Colosul de piatră vechi de 4500 de ani continuă să ascundă multe secrete. Cum au reușit 4000 de oameni să-l construiască în doar 25 de ani, ridicând milioane de blocuri de piatră până la 146 de metri? De ce este aceasta singura piramidă care are trei camere etajate – una subterană părăsită, o alta, zisă a Reginei, care nu a adăpostit nici un mormânt regal și o a treia, a Regelui, unde a fost găsit un sarcofag gol?

Pentru a-i induce în eroare pe posibilii prădători și a-i permite faraonului să se odihnească în pace, arhitecții antici au făcut uz de numeroase stratageme, plasând în interiorul edificieului o rețea secretă de culoare și de camere?

Arheologul egiptean Mehdi Tayoubi, unul dintre coordonatorii misiunii ScanPyramids, a explicat pentru Le Parisien ultimele descoperiri ale acestei formidabile aventuri.

– Cu doi ani în urmă, ați descoperit o amplă cavitate, „un mare gol” („big void” în engleză) în inima Marii Piramide. Ce ați mai aflat de atunci?

– După ce l-am studiat sub diferite unghiuri din marea galerie, dar și de sub camera Regelui, credem acum că acest gol reprezintă o singură încăpere: nu este deci vorba despre o succesiune de camere mici lipite unele de altele, doar dacă nu cumva sunt separate de pereți foarte subțiri, pe care nu i-am putut detecta.

– Este chiar atât de impunător? Declarați în 2017 că în el ar putea încăpea un Airbus A321 cu 220 de locuri?

– Da, și între timp am descoperit că era și mai mare: se întinde pe minimum 40 de metri, nu 30. Este aproape la fel de lung ca marea galerie, care măsoară 47 de metri. Nu știm însă dacă are și aceeași înclinație. Continuăm să cercetăm.

– Ar putea fi vorba de o altă mare galerie în format redus?

– Este greu de spus. Pentru unii, ar fi vorba doar de ceea ce se numește „o cameră de descărcare”, altfel zis de un gol destinat să ușureze marea galerie de greutatea părții superioare a piramidei. Adică să se evite prăbușirea.

Este ipoteza avansată de egiptologul francez Jean-Pierre Corteggiani: el presupune că „marele gol” este înclinat și că este situat la un metru deasupra marii galeriii. Dar acest lucru nu corespunde cu ceea ce vedem noi.

– De ce nu corespunde?

– Datele noastre din teren arată că se află la 10 sau 15 metri distanță de aplombul său (perpendiculara coborâtă din vârf – n.r.). Am făcut simulări și am constatat că la această înălțime, rolul de „descărcare” nu funcționează aproape deloc. Deci această ipoteză nu este cea mai probabilă…

– „Marele gol” ar putea fi legat de o rețea de culoare secrete?

– Cercetăm. În octombrie 2016, am detectat prezența unui început de culoar, plasat între 17 și 23 de metri înălțime, în spatele zonei de grinzi a feței nordice. Unde duce el? Această față este cea pe care vizitatorii o descoperă atunci când ajung pe platoul Gizeh. La circa 20 de metri înălțime, patru enorme grinzi de piatră apar în centrul unei zone mult degajate și, mai jos, începe culoarul descendent legat de rețeaua de coridoare care duce la camera Regelui.

Însă, în acest stadiu, este greu de detectat dacă există conexiuni între „marele gol” și acest culoas pe care îl vedem adâncindu-se vreo 5 metri, este greu să le detectăm cu tehnica muografiei.

– Ce dificultăți întâmpinați?

– Dacă nu vedem nimic, nu înseamnă că nu există nimic acolo. Tehnica muonilor are limitele sale: cu cât muonii se adâncesc mai mult în acest enorm masiv de piatră, cu atât semnalul este mai slab.

Noi ne-am plasat aparatele peste tot unde era posibil, fără a deranja fluxul de vizitatori. Însă în interiorul piramidei sunt totuși puține locuri unde poți lucra. Este posibil să fi trecut pe lângă structuri mici, eventual camere sau pasaje, mai ales dacă erau înfundate. Așadar, nu putem exclude nimic. Pentru a măsura cu mai multă precizie anumite zone, ar trebui încercate alte tehnici, cum ar fi de exemplu micro-gravimetria.

– Nu este frustrant să nu puteți face săpături adevărate? Ar fi posibil totuși?

– Autoritățile egiptene trebuie să decisă asta. Piramida lui Keops este bijuteria patrimoniului lor. Rolul nostru este să punem la dispoziție noi date și tehnici novatoare de explorare. În noiembrie 2017, unii piramidologi au minimalizat importanța anunțului descoperirii „marelui gol”.

Dr. Zahi Hawass, fostul ministru egiptean al Antichităților, îi confirmă astăzi existența. Mai mult, el anunță că golul ar putea ascunde mumia faraonului Keops.