În octombrie 1918, Sextil Pușcariu și Iancu Flondor (foto) convoacă o mare adunare reprezentativă a românilor din Bucovina. Cu toată opoziţia ucraineană, aceasta decide, cu unanimitate de voturi, unirea Bucovinei cu celelalte provincii românești.
Naționaliștii ucraineni provoacă haos și anarhie. Consiliul Național al Românilor Bucovineni cere intrarea Armatei Române în Bucovina. De la Iaşi, este trimisă Divizia a 8-a, sub comanda generalului Zadic.
La 11 noiembrie 1918, trupele române intră în Cernăuți și restabilesc ordinea.
Mult aşteptatul Congres General al Bucovinei s-a desfăşurat la 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan.
Majoritatea a decis: „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Nistru şi Colacin, cu Regatul României”. La Iaşi, unde se aflau încă Guvernul şi Curtea Regală, o delegaţie a bucovinenilor a remis regelui Ferdinand I actul Unirii Bucovinei cu România.
Vânzarea otomană
Bucovina fusese cumpărată de la otomani cu mita dată de ambasadorul austriac Thugut, la 1775.
În 16 octombrie 1917, împăratul habsburg proclama federalizarea Imperiului, însă fără să recunoască drepturile românilor.
În timpul războiului, Bucovina a avut multe de îndurat, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone.
Totodată, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare.
Aflată la întretăierea intereselor austriece, ruseşti, ucrainene, şi mai ales, după izbucnirea Revoluţiei din februarie 1917, au fost trasate numeroase planuri referitoare la viitoarea situaţie a Bucovinei, notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).
România îi datorează boierului Iancu Flondor faptul că Suceava şi mănăstirile lui Ştefan cel Mare se află astăzi pe teritoriul său. Îi datorează mult şi profesorului Sextil Puşcariu, jurnalistului Valeriu Branişte, ofiţerului Ilie Lazăr şi medicului Isidor Bodea. Ei au fost liderii mișcării patriotice din Bucovina.
