22 august 1922: Asasinarea lui Michael Collins
La începutul secolului, Collins s-a alăturat Sinn Fein, un partid politic irlandez dedicat obținerii independenței întregii Irlande.
Încă de la înființare, partidul a devenit aripa politică neoficială a grupurilor de militanți irlandezi în lupta lor pentru a se debarasa de dominația britanică.
În 1911, guvernul liberal britanic a aprobat negocierile pentru autonomie irlandeză, dar opoziția Partidului Conservator din Parlament, combinată cu facțiunile irlandeze care se opuneau acestei reglementări, a înfrânt planurile. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, guvernul britanic a amânat continuarea discuțiilor privind autodeterminarea irlandeză, iar Collins și alți naționaliști irlandezi au răspuns prin organizarea Răscoalei de Paște din 1916.
În 1918, sub amenințarea impunerii conscripției pe insulă, poporul irlandez a oferit Sinn Fein o majoritate în alegerile naționale, iar partidul a înființat un parlament irlandez independent, Dail Eireann, care a declarat Irlanda republică suverană.
În 1919, Collins a condus Voluntarii Irlandezi, un prototip al Armatei Republicane Irlandeze, într-o campanie de gherilă extinsă și eficientă împotriva forțelor britanice. Doi ani mai târziu, a fost declarată o încetare a focului, iar Collins a fost unul dintre arhitecții istoricului tratat de pace din 1921 cu Marea Britanie, care a acordat autonomie Irlandei de Sud.
În ianuarie 1922, fondatorul Sinn Fein, Arthur Griffith, a fost ales președinte al nou înființatului Stat Liber Irlandez, iar Collins a fost numit ministru de finanțe. A deținut această funcție până când a fost asasinat de extremiștii republicani în august 1922.
