Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > 20 iunie 451, ultima mare bătălie a Antichității. Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice a oprit expansiunea hunilor în Europa Occidentală
Articole online

20 iunie 451, ultima mare bătălie a Antichității. Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice a oprit expansiunea hunilor în Europa Occidentală

huni

În anul 453, Attila a pregătit o nouă incursiune în Italia, dar a murit înainte ca planurile sale să reuşească. 

20 iunie 451, ultima mare bătălie a Antichității. Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice au oprit expansiunea hunilor în Europa Occidentală

Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice sau bătălia de la Chalons a avut loc la 20 iunie 451 (actuala Franța), și a fost ultima mare bătălie a antichității, precum și una dintre cele mai sângeroase bătălii din istorie. O coaliție sub comanda generalului roman Flavius Aetius și a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa.

Attila Hunul s-a născut în anul 406, iar mare parte din viaţa sa a fost cunoscut drept regele hunilor. În tinereţe a trăit la curtea din Ravenna, ca ostatic. Prezenţa sa acolo era o garanţie că hunii conduşi de unchiul său nu vor ataca Imperiul Roman de Apus.

Împreună cu fratele său Bleda a continuat politica de unificare a triburilor hune, politică începută de Rua. Cu toate acestea, nu a reuşit nicicând să controleze toate triburile hune. Noul regat, asupra căruia a domnit din anul 434, împreună cu fratele său, cuprindea populaţii eterogene, întinzându-se de la Caucaz până la Rin. În anul 445, Bleda a fost ucis din porunca lui Attila, iar după aceasta centrul politic al formaţiunii controlate de el s-a stabilit în Câmpia Tisei.

Ambele armate au constat din combatanți aparținând mai multor popoare

Au urmat ani de războaie şi de cuceriri pentru Attila, care şi-a extins regatul de la Volga până la Dunăre şi de la Oceanul îngheţat până la Munţii Carpaţi. În anul 447, armata lui Attila ajunge până la hotarele Constantinopolului condus în acea perioadă de Theodosius al II-lea.

După cucerirea mai multor provincii din apropierea Constantinopolului, Theodosius este nevoit să se recunoască înfrânt şi să plătească tribut anual. În anul 451 se îndreaptă împotriva Imperiului Roman de Apus şi invadează Galia.

Attila cu armata sa și un număr mare de aliați au trecut Rinul la începutul anului 451, cucerind Divodurum Mediomatricorum (în prezent orașul Metz) la 7 aprilie.

Este înfrânt în bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, de către alianţa germanică alcătuită din vizigoţi, burgunzi şi franci şi sprijiniţi de romani, condusă de generalul roman Flavius Aetius. Bătălia a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai sângeroase înfruntări din istorie, Attila pierzând între 200.000 şi 300.000 de războinici. Învins, Attila se retrage, dar îşi adună o armată nouă, iar în anul următor pleacă spre Roma.

La doar un an după înfrângerea de pe Câmpiile Catalaunice, în 452, Attila se vedea nevoit să își țină trupele nemulțumite în frâu, iar singurul mod în care putea face acest lucru, era să le ofere o pradă cât mai bogată. El invadează din nou Italia, distrugând pentru totdeauna orașul Aquileia, devastând Mediolanum (actualul Milano) și chiar gonindu-l pe Valentinian al III-lea din Ravenna. Aetius nu mai putea riposta. Roma, pur și simplu nu își mai permitea să ridice și să întrețină o armată, de aceea a trecut la diplomație. El îl convinge pe Papa Leon I să iasă în întâmpinarea hunului și să îi ceară acestuia pacea în schimbul aurului pe care și-l dorea.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola