12 august 2000: Submarinul rusesc „Kursk” se scufundă cu 118 persoane la bord
Kursk a părăsit portul la 10 august pentru a participa la jocuri de război cu armata rusă. Navele, avioanele și submarinele rusești s-au întâlnit în Marea Barents, care se află deasupra Cercului Arctic, pentru a exersa manevrele militare.
Pe 12 august, Kursk urma să lanseze o torpilă de antrenament; la ora 11:29, înainte de a face acest lucru, două explozii la scurt timp distanță una de alta au avut loc în corpul frontal al submarinului, iar acesta a plonjat spre fundul mării.
Kursk avea o lungime de 152 de metri și o greutate de 24.000 de tone. Avea două reactoare nucleare și putea atinge o viteză de 28 de noduri. A fost cel mai mare submarin de atac din lume, de aproximativ trei ori mai mare decât cele mai mari submarine din Marina Statelor Unite.
În condițiile în care soarta celor 118 membri ai echipajului rus de la bordul Kursk era necunoscută, mai multe națiuni s-au oferit să contribuie la efortul de salvare, însă guvernul rus a refuzat orice ajutor. Când scafandrii au ajuns în cele din urmă la Kursk, o săptămână mai târziu, nu au găsit niciun semn de viață.
Sub o mare presiune, președintele rus Vladimir Putin a fost de acord să ridice submarinul de pe fundul mării pentru o anchetă, deși nicio navă sau obiect de asemenea dimensiuni nu mai fusese recuperat vreodată de pe fundul oceanului. În plus, având în vedere că Marea Barents este înghețată în cea mai mare parte a anului, operațiunea a avut la dispoziție doar o fereastră mică în care să lucreze.
Folosind 100 de milioane de dolari, cea mai bună tehnologie disponibilă și o echipă internațională de experți, Kursk a fost scos la suprafață la 26 septembrie 2001, la aproximativ un an de la accident. Din păcate, însă, echipa a fost nevoită să taie coca frontală de restul submarinului pentru a-l aduce la suprafață, lăsând cele mai bune dovezi ale cauzelor exploziilor pe fundul mării.
