Avea asupra lui un paşaport, pe numele Osman Ali Ahmet, de origine albaneză, dar fotografia era a lui.
Ajuns la Oradea se predă la Partid si cere sa fie prezentat lui Vasile Luca, căruia trebuia să îi transmita un mesaj, dar este primit de Ana Pauker, care-l trimite direct în închisoarea Văcăresti.
La sfârşitul anului a evadat.
Se duce la el acasă, în Dobrogea, şi se alătură grupărilor de rezistenţă organizate fraţii Nicolae şi Dumitru Fudulea şi Gheorghe Filiu, legionari ca şi el.
Era pregătit să îi întâmpine pe americani cum se cuvine, pentru că îi spusese prietenului din Constanţa Zahu Pană că în noapte de 14-15 mai 1948 vor avea loc arestări masive, lucru adeverit, ceea ce va declanşa insurecţia.
Rolul lui era să organizeze lupta armată.
Armele fie li le dădeau miliţienii, fie intrau în unităţi militare şi luau camioane de armament.
Nicolae Ciolacu, care a luptat alături de Gogu Puiu, povestea că acesta avea un port-hart de care nu se despărţea nici în somn şi o grenadă, deoarece jurase să nu se lase prins viu.
Potrivit gogupuiu.ro, odată şi-a operat un camarad care era în pericol să facă cangrenă după ce fusese rănit în luptă, iar când camarazii i-au adus un nou recrut, de cum l-a văzut a pus mâna pe pistol şi i-a spus să plece până nu-l împuşcă, “mi-aţi adus un securist!”.
În arhive s-a descoperit că într-adevăr tânărul era ofiţer de securitate.
Dragostea fatală
Greşeala lui Gogu Puiu a fost că s-a îndrăgostit de Olimpia, care a rămas însărcinată. Ca să nu-i crească copilul fără o familie binecuvântată de Dumnezeu, a plecat la Cobadin să se cunune. Înainte a trimis oameni după sora sa la Mihail Kogălniceanu, dar la Cobadin nici Maria nu a ajuns, nici oamenii trimişi după ea. Securitatea îi ridicase deja mama, sora şi fratele mai mic.
În dimineaţa de 19 iulie 1948 este înconjurat într-o casă din Cobadin. Potrivit mărturiei lui Petre Dică, împuşcase 14 securişti când a hotărât să iasă pe fereastră, spunandu-i Olimpiei: „Daca va fi baiat sa-l botezi Hristu, iar daca va fi fata s-o botezi Zoe”.
Afară a fost rănit la picior şi a rămas fără muniţie. A tras cuiul grenadei. O sură de paie a luat foc. Olimpia a fost dusă să identifice cadavrul lui Gogu, care era carbonizat. Nu a recunoscut că era Gogu.
Telegramele din arhivele Securității
Legenda spune că Gogu Puiu nu ar fi murit, ci ar fi reuşit să plece din ţară.
În arhivele CNSAS există două telegrame date de Procuratură, în 1956, către Miliţia Kogălniceanu, în care se cere „să fie căutat, încătuşat şi adus banditul Gogu Puiu”. Răspunsul este că ” banditul nu a răspuns nici măcar la afişarea pe uşă”.
Eroul nostru s-a născut în 1916 în Gramaticova, Grecia. La opt ani a venit cu familia în Cadrilater, iar în 1941 s-au stabilit în comuna Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa. A aderat la Mişcarea Legionară, fiind comisar al Poliţiei Legionare în judeţ.
Din biografia lui Gogu Puiu lipseşte perioada 1945-1947, în care ar fi fost instruit de serviciile secrete franceze.
