Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Zoe Golescu se revoltă împotriva cenzurii impuse de ruși după 1848
Articole online

Zoe Golescu se revoltă împotriva cenzurii impuse de ruși după 1848

În iarna grea 1849-1850, stand în jilt, la lumina uleiului de rapiță, Zoe Golescu, „mămicuța” celor patru frați Golești, răsfoia câte o gazetă ce se întâmpla să-i cadă în mână.

L’Europe Democratique i se pare că „este ce a citit mai bun până astăzi în de-ale politicei” și ar vrea să se și aboneze la ea, „dacă nu costă prea mult”.

Ar vrea să afle mai multe, să citească mai mult, dar censura, „acest act arbitrar din partea unei Puteri civilizate”, îi ține „ca la secret”, în „deplină necunoștință de tot ce se întâmplă în lume”.

Gazetele sunt oprite.

Afară de Jurnal de Debats, niciun altul – pare-se – nu pătrunde în țară.

Ba și acesta, de cum cuprinde ceva „cât de puțin liberal”, este oprit de censura rusească.

Zoe Golescu și nepoatele, „revoluționarele”, ar vrea să aibă – și cer – cărți republicane, „roșii”.

Mămicuța ar vrea mult să citească Les derniers moments de la Pologne, cartea „faimosului” Mickiewicz.

Dar nu este ușor să le aibă.

La București cărți nu se vând: „spiritul intelectual a părăsit Capitala noastră… Sărman spirit! Și-a luat sborul spre alte meleaguri, unde inteligența nu e gonită cu cnutul”.

Scriu și iar scriu scrisori.

Scrie măicuța, iubitoare, sensibilă, credincioasă în Dumnezeu, „care e bun și milos cu cei care se supun fără murmur supremei sale voinți”.

Scrie nesdruncinată în nădejdile ei scrisori vrednice de cele mai bune tradițiuni epistolare și care-și pot afla – unele – loc de cuviință în antologia literaturii „mamei” și „Româncei”.

Scrie Ana Racoviță, sora celor patru Golești. Ana Racoviță, care n-a știut niciodată să scrie cu caractere latine, scrie numai grecește.

Scrie sincer, simplu, cuminte, sfătos.

Cât a mâhnit-o vestea că emigranții nu sunt uniți”

„Dușmanii țării nu cer mai mult decât să nu fiți uniți… Fiți atenți, frații mei, să nu greșiți”.

„De ce nu vă însurați? – le scrie altădată sora Ana – copiii voștri vor fi buni patrioți… Cu însurătoarea tot patria serviți”.

Își încurajează frații, căci „orice ați făcut, conștiința vă spune că trebuia s-o faceți ca fii buni ai patriei voastre… Cum vreți să obținem o Constituție așa cum am cerut-o, fără ca Românii să-și verse sângele?”

Are nădejde în Dumnezeu că „dacă nu vom avea norocul să izbutim, urmașii noștri îl vor avea… Ei vor îndrepta greșelile noastre… Voi să vă mângâiați cu gândul că v-ați făcut datoria”.

Citește și Despre Zoe Farfara, soți și mama Goleștilor care au luminat neamul românesc

Sursa: George Fotino, Boierii Golești,

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA