Ziua în care Dumnezeu l-a salvat pe John Lee de la trei spânzurări la rând

 

Pe 23 februarie 1885, sub condamnatul la spânzurătoare John „Babbacombe” Lee, trapa refuză să se deschidă, în ciuda faptului că mecanismul fusese minuțios verificat.

Călăul englez James Berry nu mai pricepe nimic. De trei ori a declanșat deschiderea trapei de sub picioarele condamnatului John Lee, de 20 de ani. Și tot de trei ori trapa a refuzat să de deschidă.

Călăul este pe punctul să-și piardă mințile de furie. Berry este considerat un as în materie: a executat până acum zeci de condamnați, fără să înregistreze nici cea mai mică problemă.

Cu toate acestea, dimineața zilei de 23 februarie 1885 începuse bine. I-a fost predat la picioarele spânzurătorii un condamnat bine pregătit. Cu mâinile legate cu o curea de piele și o glugă albă pe cap. Mai mult, John Lee părea să își accepte cu stoicism soarta.

Totul ar fi trebuit să meargă ca pe roate.

Un ajutor de călău îl împinge pe Lee să pășească pe trapa închisă, apoi îi trece funia pe după gât.

Călăul mai are o singură datorie de îndeplinit. Îl întreabă pe condamnat dacă vrea să facă o ultimă declarație. Acesta răspunde laconic: „Nu, dați-i drumul!”

Călăul apasă mânerul care trebuie să comande deschiderea trapei. Însă aceasta rămâne închisă. Stupoare în rândurile asistenței. Ajutoarele călăului se reped să bată cu picioarele trapa recalcitrantă. Nimic. Aceasta refuză să se deschidă. De neînțeles.

John Lee este dus înapoi în celula sa. În timpul ăsta, mecanismul trapei este verificat din nou. Aparent, funcționează perfect. Condamnatul este adus din nou. Pentru a doua oară, James Berry acționează pârghia. Din nou, nimic! Trapa refuză să basculeze! Să înnebunești, nu alta! De rușine, călăului îi vine să se spânzure.

Până și John Lee își pierde răbdarea. Este dus înapoi în celulă, trapa este din nou verificată, se constată că funcționează impecabil, iar condamnatul este din nou adus pe eșafod.

Din nou este așezat deasupra trapei și, din nou, aceasta refuză să se deschidă.

Preotul care asistă la execuție amintește că, după trei încercări ratate, legea engleză interzice o a patra tentativă.

John Lee se întoarce, de data aceasta definitiv, în celulă. Moartea nu a vrut să-l ia. Să fie nevinovat? A fost el salvat de mâna lui Dumnezeu?

După mai multe zile de așteptare, ministrul britanic de Interne, Sir William Harcourt, comută condamnarea la moarte în pedeapsă pe viață.

John Lee fusese condamnat pentru asasinarea lui Miss Emma Keyse, de 68 de ani, la care era angajat ca servitor. Keyse avea o căsuță cochetă în Babbacombe, în South Devon.

Toți ceilalți servitori ai săi sunt femei. În casă mai trăia și sora vitregă a Emmei, Elizabeth Harris. Aceasta este cea care i-a cerut surorii sale să-l angajeze lui John Lee, la ieșirea lui din închisoare, în toamna lui 1884. Ispășise o pedeapsă de șase luni pentru furt.

La scurt timp după sosirea lui Lee la Babbacombe, pe 15 noiembrie, către ora 4 dimineața, un fum gros umple vila.