Evenimentul Istoric > Articole online > Bogățiile României pe care pusese ochii Hitler după semnarea Tratatului economic din 1939
Articole online

Bogățiile României pe care pusese ochii Hitler după semnarea Tratatului economic din 1939

Kolnische Zeitung din 11 aprilie 1939 vorbea de tratatul comercial semnat cu România, care urma să dea naștere unei colaborări de durată între Germania și România, plănuindu-se chiar o legătură navală de cea mai mare importanță între Marea Baltică și Marea Neagră.

Munchner Neuste Nachrichten din 6 aprilie avea un articol despre bogățiile României, intitulat

Printre petrol și minele de aur

Volkischer Beobachter din 7 aprilie dădea o interesantă statistică a produselor românești, cu care se puteau face schimburi intense, cu produsele germane.

Breslauer Neuste Nacrichten din 13 aprilie vorbea despre România, de mijloacele ei de comunicație încă insuficiente și de necesitatea îmbunătățirii lor.

Noul Consiliu Superior al transporturilor și tarifelor, de curând înființat sub președinția d-lui Caranfil, avea numeroase probleme de rezolvat. În ce privea tariful mărfurilor prevăzut între România și Germania, era de dorit să se eleboreze unul nou.

Gafencu la Berlin

Frankfurter Zeitung din 16 aprilie avea un lung articol despre planul economic de cinci ani intervenit între România și Germania. Grigore Gafencu (FOTO), în vizita sa la Berlin, avea de discutat nu numai probleme politice ci și despre pactul comercial, la a cărei realizare luase parte.

Urma să se pună în discuție inițiativele private în acest plan, modernizarea agriculturii, gogățiile solului, industrializarea țării, căile de comunicație și planurile financiare de investiții.

Germania încerca să-și asigure prietenia României și s-a apropie de politica ei „realistă”, iar asta se reflecta în zeci de articole.

Volkischer Beobachter din 2 aprilie spunea că România încerca să-și definească poziția politică.

Declarațiile premierului Armand Călinescu și ale ministrului de exterbe Grigore Gafencu arătau că România era hotărâtă să-și mențină independența, chiar pe calea armelor, dacă era nevoie.

Această atitudine, arăta, afirma ziarul, că România nu ținea să participe la planurile engleze, dar nu avea nimic împotrivă să i se promită, fără însă să trebuiască să-și modifice politica față de alte state.

23 martie 1939

Tratatul privind promovarea raporturilor economice între Regatul României si Reichul German, semnat la Bucureşti, la 23 martie 1939, a fost rezultatul unor negocieri dificile începute în toamna anului 1938, fiind reluat odată cu depăşirea crizei survenite în relaţiile dintre cele două ţări, în urma vizitei regelui Carol al II-lea la Berlin, în februarie 1939.

Berlinul viza un dublu scop: să obţină o mărire a importurilor de petrol, lemn şi diferite minereuri şi să promoveze o colaborare economică bilaterală pe termen lung.

România urmărea: obţinerea  recunoaşterii graniţelor şi o colaborare în domeniul militar pentru completarea armamentului, în special în aviaţia militară şi construirea industriei de armament pe bază germană.

Registration

Aici iti poti reseta parola