William Shakespeare era consumator de droguri?

 

Întrebarea este destul de legitimă, atât timp cât cercetători de la un laborator sud-african au descoperit pipe din lut cu urme de canabis în curtea casei din Stratford-upon-Avon, în care a locuit marele dramaturg.

Cercetători de la un laborator de medicină legală din Africa de Sud au examinat fragmente provenite de la 24 de pipe datând de la începutul secolului al XVII-lea în zona în care s-a născut Shakespeare. Majoritatea proveneau de pe terenul casei sale, scrie Sydney Morning Herald.

Urme de canabis au fost găsite în opt dintre pipe, nicotină într-una și cocaină în două.

Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în South African Journal of Science, scrie sursa citată.

Sir Francis Drake și Sir Walter Raleigh, contemporanii lui Shakespeare și favoriți la Curtea Reginei Elisabeta, erau călători frecvenți în Lumea Nouă.

De numele lui Raleigh este legată introducerea în Anglia a tutunului – nicotiania – tocmai ca urmare a călătoriilor sale în Lumea Nouă.

Studiul, realizat sub coordonarea profesorului Francis Thackeray, de la Universitatea Witwatersrand, din Johannesburg (Africa de Sud) sugerează că Drake ar fi putut aduce frunze de coca din Peru, din aceste călătorii.

Profesorul Thackeray studiază legătura dintre Shakespeare și posibila folosire a drogurilor încă din 1999, când a și publicat o lucrare intitulată ”Cânepa, ca sursă de inspirație pentru literatura lui Shakespeare?”.

Chiar dacă nu poate trage concluzia doveditoare că Shakespeare a avut o stare deosebită când își scria capodoperele, profesorul se întreabă dacă ar putea fi găsite niște elemente sugestive în unele dintre sonetele sale.

Dacă îl credem pe Francis Thackeray, Shakespeare se poate să se fi confruntat cu efectele nedorite ale cocainei şi atunci a trecut la canabis pentru proprietăţile sale  stimulatoare.

Francis Thackeray a explicat pentru cotidianul britanic The Independent că a ajuns la aceste rezultate cu ajutorul cromatografiei în fază gazoasă, cuplată cu spectroemetria de masă, o tehnică sofisticată.

Pentru a-şi susţine această teză, universitarii s-au folosit şi de Sonetul 76 considerat o capodoperă, în care Shakespeare a folosit cuvântul „weed”, iarbă, făcând legătura cu munca sa de creaţie.

Potrivit cercetătorilor, ceva mai departe, dramaturgul scrie că nu ar dori să fie asociat cu ”compuși ciudați”, ceea ce ar putea fi interpretat, cel puțin potențial, drept „droguri străine” şi, deci, posibil cu cocaina.

Într-un articol publicat de revista engleză Country Life Magazine, un jurnalist afirmă că o gravură reprezentându-l pe Shakespeare figurează într-o carte de botanică, publicată în 1597 şi intitulată ”Herbal”. 

CREDIT FOTO: smh.com/HULTON ARCHIVE