Vizita președintelui Eisenhower în Coreea pentru a pune capăt războiului
În timpul campaniei prezidențiale din 1952, candidatul republican Eisenhower a criticat politica externă a administrației Truman, în special incapacitatea acesteia de a pune capăt conflictului din Coreea. La 24 octombrie, președintele Truman l-a provocat pe Eisenhower să vină cu o politică alternativă. Eisenhower a răspuns cu anunțul surprinzător că, dacă va fi ales, va merge personal în Coreea pentru a vedea la fața locului situația. Promisiunea a sporit popularitatea lui Eisenhower, care l-a învins fără probleme pe candidatul democrat Adlai E. Stevenson.
La scurt timp după ce a fost ales, Eisenhower și-a îndeplinit promisiunea din campanie, deși nu a fost foarte explicit în legătură cu ce anume spera să realizeze. După o scurtă ședere, s-a întors în Statele Unite, însă a rămas mut în legătură cu planurile sale privind Războiul din Coreea. Cu toate acestea, după preluarea mandatului, Eisenhower a adoptat o politică de duritate față de comuniștii din Coreea. El a sugerat că va „dezlănțui” forțele chineze naționaliste din Taiwan împotriva Chinei comuniste și a transmis mesaje doar puțin voalate că va folosi orice forță necesară (inclusiv utilizarea armelor nucleare) pentru a pune capăt războiului dacă negocierile de pace nu vor începe să avanseze. Chinezii, epuizați de mai bine de doi ani de război, au acceptat în cele din urmă termenii și a fost semnat un armistițiu la 27 iulie 1953.
Aproape 40.000 de americani au murit în luptă și peste 100.000 au fost răniți în acest „război uitat”, iar SUA au cheltuit aproape 70 de miliarde de dolari. Cel mai frustrant război din istoria Statelor Unite se încheiase. Prima experiență a Americii cu un „război limitat”, unul în care națiunea nu a căutat (și nu a obținut) victoria absolută asupra inamicului, nu era de bun augur pentru viitor. Conflictul din Vietnam era chiar după colț.
