Fusese arestat ca președinte al Marii Adunări Naționale și membru supleant al CPEx.
Cu ocazia Congresului al XII-a al Partidului Comunist Român din noiembrie 1979, în cuvântarea rostită cu acel prilej, Giosan a elogiat „aportul deosebit al tovarășei Elena Ceaușescu la elaborarea (…) Programului-directivă de cercetare științifică – primul program unitar de cercetare din istoria științei românești”.
Prin decretul nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distinctii ale Republicii Socialiste Romania, Nicolae Giosan a fost decorat cu ordinul 23 August.
Unul dintre colegii de celulă cu fostul demnitar comunist, Teodor Mărieș, declara despre moartea lui Giosan:
„Eram în ultimele zile de grevă a foamei, pe la începutul lunii august, când în celula ministrului Giosan, din guvernul Dăscălescu, a venit un doctor pentru a-i face o injecție. Doctorul respectiv era oarecum ciudat pentru că se ocupa numai de prizonierii veniți din fostul CPEx. În aceeași zi, Giosan moare”.
Studiile și cariera
Inginerul agronom Nicolae Giosan, membru titular al Academiei Române (1 mart. 1974), s-a născut la 30 decembrie 1921, în localitatea Drâmbar, judeţul Alba.
A absolvit Facultatea de Agronomie din Cluj în anul 1945, apoi şi-a continuat specializarea la Academia de Ştiinţe Agricole „K.A. Timiriazev” din Moscova, unde, în 1952, şi-a susţinut teza de doctorat în agronomie.În 1967 a obţinut titlul de doctor docent.
A fost profesor de genetică şi ameliorarea plantelor la institutele agronomice din Cluj (1952) şi Bucureşti (1953-1974).
A fost director al Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului Fundulea (1957-1962), precum şi al Institutului Central de Cercetări Agricole; preşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1965-1969).
Membru al Partidului Comunist Român din 1947, promovează în funcţia de vicepreşedinte (1962-1965) şi apoi de preşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii – cu rang de ministru (24 iul. 1965-22 oct. 1969).
În anul 1969, odată cu înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, devine primul ei preşedinte (1969-1981). În perioada 26 iul. 1974-22 dec. 1989, Nicolae Giosan a deţinut funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale din R.S. România, fiind cel care i-a dat sceptrul de președinte lui Ceaușescu (foto).
În paralel cu munca didactică, s-a consacrat cercetării ştiinţifice în domeniul biologiei, ameliorării şi producerii de sămânţă de grâu şi porumb, având o contribuţie aparte la crearea hibrizilor de porumb pentru diferite regiuni ale României, zonarea acestora şi generalizarea lor în producţie.
A publicat zeci de lucrări de cercetare şi sinteze. A fost coordonator al volumului „Agricultura în România. 1944-1964” şi coautor al lucrării „Principii de genetică”.
Preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (1969-1981), membru al Academiei de Agricultură din Franţa (1972). Membru corespondent (21 mart.1963), apoi membru titular (1 mart. 1974) al Academiei Române.
