I se mai reproşa că “a dus luptă organizată împotriva lui Boris Stefanov, pe atunci secretar general al CC al PCR.
A sabotat linis trasată de Congresul al 7-lea al Internaţionalei Comuniste, ascunzând şi falsificând hotărârile CC al PCR, a întreţinut legături cu elemente troţkiste (Marcel Pauker)”.
Lupta contra troţkismului contrarevoluţionar
Acestea erau consemnate în broşura “Lupta contra troţkismului contrarevoluţionar”, editată de partid în 1938, şi în două numere ale ziarului Scânteia.
Excluderea Vandei a fost confirmată de Comisia de Control a Internaţionalei Comuniste, care a pus-o să muncească pentru a se reabilita şi a redeveni membră PCR.
În cârcă i se mai pusese şi faptul că, sub pretextul că Biroul Politic avea sediul în străinătate, nu i-a informat timp de patru luni pe membrii acestuia despre activitatea partidului.
Mai mult, avansase propuneri PNŢ pentru constituirea Frontului Popular, dar şi PSD pentru formarea Frontului Unic, falsificând semnătura lui Boris Stefanov, iar tipografia partidului a lăsat-o fără bani de funcţionare.
Contabilă la un colhoz
După excludere a plecat în URSS unde a fost repartizată contabilă la un colhoz de lângă Moscova, dar controla şi traducerile în română la editura de limbi străine.
După izbucnirea războiului, a fost trimisă de NKVD în lagărul 165 de prizonieri români, de unde s-a înrolat în Divizia Tudor Vladimirescu, având funcţia de comandant al clubului Diviziei.
A trecut în rezervă în mai 1945 cu gradul de căpitan şi a fost repartizată la Confederaţia Generală a Muncii.
Născută la 27 februarie 1902 în comuna Teleneşti – Orhei în Imperiul ţarist, cu numele de într-o familie de băcani, intrase în 1920 în Comsomol, iar în 1924 a devenit membră PCR.
A murit în 1986.
