A murit la 28 noiembrie 1680 și a fost îngropat în Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, după ce a stat în serviciul a opt papi.
Personajele sunt dispuse scenografic și întreaga compoziție sugerează mișcarea.
Gian Lorenzo Bernini a construit două clopotnițe, care au trecut în istorie drept „Urechile de măgar ale lui Bernini”.
La terminarea reparațiilor, același papă a ordonat să fie demontat plafonul din bronz din pridvorul Pantheonului, care de atunci oferă privirii scheletul și grinzile acoperișului. Bronzul, inclusiv cuiele, au fost reutilizate la turnarea coloanelor baldachinului din altarul Domului San Pietro din Vatican și a tunurilor noi pentru artilerie de pe zidurile Castelului Sant’Angelo.
În pofida adevăratei glorii de care se bucură în viaţă, artistul ajunge o figură foarte controversată în secolele al XIX-lea şi XX.
La 7 iulie 1894, în prezența unei delegații a guvernului, comisia arheologică italiană doboară „Urechile lui Bernini”, Pantheonul revenind la splendoarea sa anterioară, pe care o putem admira astăzi.
