Online

Unde a fost intonat prima oară “Deşteaptă-te române!”

 Marina Constantinoiu
Unde a fost intonat prima oară “Deşteaptă-te române!”

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998.

După instaurarea regimului comunist și o dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, mai multe melodii patriotice, printre care și „Deşteaptă-te, române”, au fost interzise de autorități. Şi asta, timp de aproape jumătate de secol.

A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

 Începând cu luna decembrie a anului 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!” a căpătat o popularitate foarte mare, el fiind intonat ca un adevărat imn naţional, înlocuind astfel „Trei culori”.

Ales imn

''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ''Deşteaptă-te române!'', acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, se arată pe site-ul www.cdep.ro

Deşteaptă-te, române”, Imnul actual al României, a fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848, aminteşte basilica.ro.

Textul melodiei a fost scris de Andrei Mureşanu (1816-1863) și a fost publicat la data de 21 iunie 1948 în numărul 25 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Răsunet”.

Începutul revoluţiei de la 1848 îi găseşte pe intelectualii români preocupaţi de soarta conaţionalilor lor din Transilvania, aminteşte muzeulmuresenilor.ro.

Nu întâmplător, aceştia se situează în fruntea poporului, căruia încearcă să îi arate calea de urmat. Intelectuali de vârf precum George Bariţiu, Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, episcopul Andrei Şaguna, sunt desemnaţi să îi conducă pe români în grelele momente ale revoluţiei.

Necesitatea mobilizării rapide, efective şi eficiente era evidentă. Însă acest lucru nu se putea face numai prin intermediul proclamaţiilor şi a declaraţiilor din presă. Era nevoie de încă ceva.

Versurile

Poetului Andrei Mureşanu, aflat pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate (instituţie de învăţământ condusă de vărul său Iacob Mureşianu) şi redactor la suplimentul literar “Foaie pentru minte, inimă şi literatură” al periodicului românesc “Gazeta de Transilvania” condus de George Bariţiu, îi va reveni misiunea elaborării unui cântec de luptă.

Împrejurările în care a fost scrisă celebra poezie sunt descrise de soţia lui Andrei Mureşanu, Susana, în consemnarea profesorului Moroianu: “…prin a doua jumătate a lunii mai 1848 erau adunaţi la Braşov mai mulţi fruntaşi ai românilor din Principate, între care Bălcescu, unul sau amândoi fraţii Brătieni, Magheru, Cezar Bolliac, Alecsandri, Gh. Sion, Bolintineanu, fraţii Goleşti şi alţii, dintre care unii se înapoiaseră de la Adunarea Naţională din Blaj, la care luaseră parte. În Braşov, aceşti fruntaşi din Ţara Veche se întâlneau adeseori cu fruntaşii locali ai românilor, cum erau cei doi Mureşeni, Iacob şi Andrei, cu Bariţ, cu protopopul Popazu şi cu dr. Vasici. (…) De la o asemenea întrunire s-a întors odată, pe la finea lui mai, bărbatul ei, târziu după miezul nopţii, fiind foarte agitat. El nu s-a culcat, ci s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu, după ce se făcuse ziuă, mai sculându-se din când în când de la masă şi plimbându-se prin odaie, citind din ceea ce scrisese. Erau strofe din Deşteaptă-te, române!”

După ce versurile au fost puse pe hârtie, s-a pus problema identificării unui cântec adecvat, menit să pună şi mai bine în valoare stihurile. Aici apare o celebră controversă legată de persoana autorului melodiei.

Melodia

Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei.

George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României.

O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei.

Interpretarea publică

Un alt subiect controversat legat de acest cântec istoric, şi care a făcut la rândul său istorie, este localizarea interpretării sale publice.

Aflată în strânsă legătură cu controversa legată de autor, teoria conform căreia imnul a fost cântat prima oară în public la Râmnicu Vâlcea, în parcul Zăvoi, se bazează pe atribuirea paternităţii cântecului lui Pann.

Sursa, pe baza căreia s-a adoptat inclusiv legea “Zilei Imnului Naţional al României”, este Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din Lăuntru al Ţării Româneşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 14, 1848, din 26 august, potrivit muzeulmaramuresenilor.ro.

Datat în 30 iulie 1848, documentul anunţa că “ieri, joi 29 ale curgătoarei luni”, cetăţenii din Râmnicu Vâlcea au manifestat “într-o câmpie înconjurată cu arbori ce este la marginea cetăţii pentru constituţie, iar garda naţională a răspuns printr-un număr însemnat de arme cu salve detunătoare”. 

"Raportându-ne însă la toate datele care le-am enumerat până acum, nu putem să nu ne exprimăm rezervele faţă de localizarea la Râmnicu Vâlcea a locului unde s-a cântat Deşteaptă-te, române!, asta cu atât mai mult cu cât Anton Pann nu a consemnat niciodată faptul că ar fi interpretat acest cântec, în acel an, în acea localitate", notează muzeulmaramuresenilor.ro, care lansează teoria potrivit căreia mai degrabă Braşovul ar fi locul unde s-a născut şi a fost cântat pentru prima oară acest imn. 

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania.

Cântecul fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918.

A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Şi totuşi, Ziua imnului naţional al României - "Deşteaptă-te române!", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, potrivit AGERPRES.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

De-a lungul timpului, România a avut ca imnuri naţionale:

  • „Trăiască Regele” (1866-1948);
  • „Zdrobite cătuşe” (1948-1953);
  • „Te slăvim Românie” (1953-1977);
  • „Trei culori” (1977-1989);
  • „Deşteaptă-te, române” (1989-prezent).

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric