Una dintre capitalele imperiului Khmer, confirmată de arheologi sub jungla cambodgiană

 

Vechi inscripţii în piatră atestau existenţa unui oraş numit Mahendraparvata.

Metropola, cândva puternică, era una dintre primele capital ale imperiului Khmer, care domnea în Asia de Sud-Est între secolele al IX-lea şi al XV-lea.

Multă vreme s-a crezut că oraşul antic era ascuns sub o vegetaţie abundentă, în munţii cambodgieni, nu departe de templul de la Angkor Vat.

Acum, graţie unei hărţi incredibil de detaliate, cercetătorii pot spune, în fine, că ruinele invadate de vegetaţia densă din munţii Phnom Kulen provin de la vechiul oraş, care are circa 1.000 de ani vechime.

Oraşul antic nu a fost niciodată pierdut cu adevărat, cambodgienii venind în pelerinaje aici de sute de ani, scrie Live Science.

Existenţa vechiului oraş Mahendraparvata, odinioară una dintre capitalele imperiului Khmer, a fost în sfârşit confirmată de arheologi, folosind instrumente de ultimă generaţie, sub jungla cambodgiană.

Descoperirile legate de oraşul Mahendraparvata sunt detaliate în ultimul număr al revistei Antiquity.

Imperiul Khmer a controlat Asia de Sud-Est între secolele IX şi XV. Despre acest oraş se credea că a fost înghiţit de junglă şi că se află pe un munte, nu departe de celebrul complex de temple Angkor Vat.

„Mereu am bănuit că oraşul Mahendraparvata, despre care se vorbeşte în inscripţii, se afla într-adevăr undeva pe aici, în aceşti munţi”, susţine coautorul acestui studiu, Damian Evans, cercetător la Şcoala Franceză a Orientului Îndepărtat (EFEO) din Paris. „Acum putem spune cu certitudine că acesta este locul”, adaugă acesta.

În cadrul unei colaborări între EFEO, fundaţia Departamentul pentru Arheologie şi pentru Dezvoltare din Marea Britanie şi autoritatea guvernamentală cambodgiană APSARA, responsabilă de protecţia şi conservarea regiunii Angkor, cercetători şi arheologi au combinat rezultate ale scanărilor aeriene lidar cu observaţii la sol şi săpături arheologice pentru a identifica acest oraş şi pentru a afla ce a dus la abandonarea sa.

Tehnologia lidar (practic un „sonar” cu laser) generează hărţi aeriene ale unei zone cu ajutorul unui avion care proiectează raze laser spre pământ şi apoi măsoară cât de multă lumină este reflectată înapoi.

Analizând datele obţinute astfel, oamenii de ştiinţă pot detecta prezenţa ruinelor la sol, chiar dacă sunt acoperite de vegetaţie deasă.

Datele obţinute prin tehnologia lidar în 2012 şi 2015 au fost combinate cu observaţii realizate de la sol şi cu săpături arheologice.

Una dintre cele mai remarcabile revelaţii ale arheologilor a fost că oraşul era perfect aliniat într-o grilă uriaşă ce se întinde pe zeci de kilometri pătraţi. „Cineva a elaborat cu atenţie planul acestui oraş de pe munte. Nu este ceva la care ne-am fi aşteptat având în vedere perioada în care a fost construit”, a susţinut Evans.

Mahendraparvata datează de la sfârşitul secolului VIII, începutul secolului IX – cu secole mai înainte decât primele exemple de sistematizare urbană din regiunea Angkor. În acea perioadă, dezvoltarea urbană era de obicei „organică”, fără un prea mare control sau planificare centrală.

Mai mult decât atât, locuitorii acestui oraş beneficiau de un complicat sistem de gestionare a apei. „În loc să construiască acest rezervor din zidărie, aşa cum s-a întâmplat cu faimoasele rezervoare din Angkor, ei au încercat să-l sape direct în patul natural de rocă”, conform lui Evans.

Vechii khmeri au săpat un imens bazin în patul de rocă însă l-au lăsat neterminat din motive necunoscute.

Dimensiunile nemaivăzute ale acestui ambiţios proiect şi caracteristicile sale stabilesc „un fel de prototip pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii şi gestionare a apei ce vor deveni tipice pentru imperiul Khmer şi în special pentru complexul Angkor”, mai susţine Evans.

Surprinzător, nu a fost descoperită nicio dovadă că această imensă „cisternă” era conectată la un sistem de irigaţii.

Aceasta poate însemna două lucruri: fie oraşul a fost lăsat neterminat până când locuitorii săi au putut să-şi asigure necesarul de apă pentru agricultură, fie lipsa irigaţiilor este unul dintre motivele pentru care oraşul nu a fost terminat.

Mahendraparvata „nu este localizat într-un loc prea avantajos pentru agricultura orezului”, ceea ce poate explica de ce acest oraş nu a rămas capitala imperiului pentru prea mult timp.

În acea perioadă, orezul era cultura agricolă dominantă în regiunea Angkor.

Oraşul, din care regele Jayavarman al II-lea s-a declarat „regele regilor khmeri”, a fost capitala imperiului în perioada scurtă cuprinsă între sfârşitul secolului VIII şi începutul secolului XIX, conform inscripţiilor găsite de arheologi.