Despre Statul Israel se pot spune multe, dar nu că nu există. Urmărind șirul evenimentelor istorice care însoțesc Israelul, nu avea cum să nu ajungă la 1948, un moment astral pentru destinul lui.
14 mai 1948 – se proclamă Statul Israel, pentru prima dată în 2000 de ani
Nașterea unui stat nu a fost deloc ușoară, având imaginile Holocaustului încă vii și războaiele necontenite la granițele proaspăt trasate, dar prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.
Existența Statului Israel avea să depindă de încăpățânarea cu care au fost înzestrați evreii, iar visul ce-l purtau de generații nu se putea rupe chiar în Actul I, Scena 1 – scenariul era profetic, lupta nu era doar a lor.
806.000 de israelieni
Un popor mic, neînsemnat, Israelul a reușit foarte repede să-și pună în funcțiune mecanismele statale, constituționale, sociale și militare. Aglomerat într-o fâșie de pământ amestecat cu nisip, a abordat noul context pragmatic: suntem aici, e timpul să construim.
În scurt timp Statul Israel avea să devină o forță zonală activă, fiind obligat să-și apere existența în noua formă și constant sub amenințarea destructurării venită din partea vecinilor neprietenoși – avea un Apărător nevăzut. Fără prea multă experiență organizațională în spate, israelienii reușesc să formeze prima și singura țară democratică din Orientul Mijlociu, un fenomen nou chiar și pentru Europa Secolului 20.
Odată întărit și bine înrădăcinat, Statul Israel își face loc printre marile puteri, în primul rând prin forța de penetrare a sistemelor de intelligence globale, ca mai apoi prin inovație. Dacă despre primul aspect atestă cu prisosință cultura de specialitate, merită să ne aplecăm asupra inovației.
În comparație cu Statele Unite ale Americii sau cu Europa, condițiile existențiale de bază ale Statului Israel nu au fost ușor de obținut: clima neprielnică, solul arid, lipsa resurselor de apă, starea continuă de război, situație în care n-ai dai șanse de reușită nimănui.
Statul Israel a trebuit să depună eforturi mari ca să apară pe harta globală, dar a trebuit să lupte de două ori mai mult pentru a-și păstra existența și crea o țară pentru ca fiii și fiicele rătăcite s-o numească acasă – SS Exodus, vasul care aducea primii evrei în 1947, avea să facă imaginar mii de călătorii ulterioare cu o singură destinație: Israel.
Apă din piatră seacă
Inovația și ambiția de a scoate apă din piatră seacă au dus Statul Israelul pe calea excelenței, devenind un producător de top de echipamente tehnice, electronice, medicale, soluții IT, servicii și cultură militară. Devenind o soluție la nevoile partenerilor occidentali, Statul Israel nu mai putea fi marginalizat – fie de teama puterii de intruziune, fie din motive evident comerciale, chiar și culturale.
Istoria tristă a poporului evreu a atras compasiunea și sprijinul Statelor Unite, care a devenit imediat un partener de bază al Statului Israel, ca mai târziu chiar Germania, purtând regretul faptelor naziste de care a fost capabilă, să-și răscumpere greșelile prin apropierea de tânărul stat.
Statul Israel nu a dat niciodată înapoi. Nu este un stat perfect, nu a avut neapărat cei mai buni politicieni, dar a reușit întotdeauna să se ralieze în spatele singurului obiectiv, și anume perpetuarea existenței statului. S-au obișnuit cu atentatele de prin piețe, cu alarmele care pot porni în orice moment, au învățat să trăiască cu pericolul și să-l evite, chiar au înțeles că istoric și spiritual au o menire, ceea ce ne relevă un alt aspect al identității lor.
Templul.
Reconstruirea Templului lui David reprezintă the ultimate goal. Dincolo de aspectul turistic și comercial de care se bucură, Templul nu este doar un simbol istoric și religios al Statului Israel, ci punctul culminant al existenței milenare.
Toate planurile și acțiunile guvernamentale, culturale, industriale, militare converg, cu știință sau fără, spre reconstruirea Templului lui David. Nevoia împlinirii acestei chemări s-a materializat în descifrarea scrierilor vechi, în săpăturile arheologice pentru a afla și înțelege scopul, înălțimea, lățimea, grosimea, culoarea, greutatea, mirosul și gustul fiecărei componente care va forma noul Templu – totul este important.
Nu în ultimul rând, Statul Israel este sigur.
Deși ținta unor dușmani direcți sau proxy ai altor actori statali, climatul israelian este normal, ospitalier și seducător prin istoria de care debordează, mirosul mirodeniilor din piețele animate și accesul la o civilizație renăscută.
Astăzi, la aniversarea de 72 de ani, Statul Israel înregistrează un număr record de cetățeni, depășind pragul de 9,2 milioane. Deși tulburările politice interne ale ultimilor doi ani au ținut capul de afiș al mass-mediei internaționale, Statul Israel își continuă existența nestingherită, în ciuda vicisitudinilor istorice pe care le-a traversat – este în mâna lui Dumnezeu și nimic din ce s-a profețit despre el nu va rămâne neîmplinit.
