Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Un mister. Traian Vuia revine în România comunistă și moare după o lună
Articole online

Un mister. Traian Vuia revine în România comunistă și moare după o lună

Evenimentul a fost comentat pe larg în presa vremii. Astfel, revista L’Aerophile din aprilie 1906 nota: „(….) Pentru prima oară, datorită inginerului Traian Vuia s-a putut realiza complet şi în mărime naturală, prin dispozitive mecanice foarte ingenioase şi de concepţie originală, combinarea automobilului cu aeroplanul. Lansarea aeroplanului se poate face din orice loc şi numai prin singurele mijloace de bord de care dispune. Încercările lui Vuia, după cum vedem, sunt demne de cel mai mare interes”.

În perioada iulie-august 1906, Vuia a efectuat o serie de zboruri reuşite, la Issy-les-Moulineaux, apoi a procedat la perfecţionarea aparatului său, realizând aparatul „Vuia nr. 1 – bis”, cu randament superior la motor şi elice.

În 1907, Vuia zboară din nou, la 27 ianuarie şi la 2, 27 şi 30 martie, dar pe câmpul de la Bagatelle. Un alt aeroplan construit de Traian Vuia este „Vuia nr. 2”, echipat cu un motor cu benzină, marca Antoinette, cu opt cilindri în V.

Zborurile au fost încununate de succes, ultimul fiind făcut la 17 iulie 1907, tot pe câmpul de la Bagatelle, unde avionul „Vuia nr. 2” a parcurs în zbor distanţa de 70 m la înălţimea de câţiva metri.

Traian Vuia s-a ocupat şi de soluţionarea problemei zborului vertical şi a construit, în anii 1918 şi 1922, două elicoptere.

Militant pentru Marea Unire

În timpul Primului Război Mondial, Traian Vuia a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român şi a fost preşedintele Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania, înfiinţat la Paris. Numeroase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, în frunte cu Traian Vuia, aflate în emigraţie la Paris, au hotărât întemeierea, la 17/30 aprilie 1918, a Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania. Acest comitet, al cărui preşedinte a fost la început Traian Vuia, şi ulterior dr. Ioan Cantacuzino, a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria cu România.

Comitetul a editat la Paris revista La Transyvlanie, aflată sub directa conducere a lui Traian Vuia, revistă ce a contribuit la corecta informare a opiniei publice internaţionale asupra situaţiei românilor transilvăneni.

Recunoașterea târzie

În 1956, la Paris a fost marcată împlinirea a 50 de ani de la zborul lui Traian Vuia, fiind organizată o expoziţie la aerodromul ”Le Bourget” de lângă Paris. Evocând personalitatea celebrului inginer şi inventator român, acad. prof. Elie Carafoli scria:

„Străinătatea însăşi rupe vălul nedreptăţii, care a apăsat greu asupra realizărilor lui Vuia. O serie de reviste de autoritate mondială îi consacră lui Vuia, în anul 1956, articole comemorative, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la primul său zbor, în care se recunoaşte faptul că el a fost primul om care a reuşit să zboare exclusiv cu mijloace proprii de la bordul avionului”.

 

 

Pagini: 1 2 3

Registration

Aici iti poti reseta parola