Online

Un asasinat celebru, motivul pentru care toate filmele artistice se termină la fel

 Mihail Popescu
Un asasinat celebru, motivul pentru care toate filmele artistice se termină la fel

Toate filmele artistice se termină cu mențiunea: ”Aceasta este o ficțiune. Orice asemănare cu persoane reale, vii sau decedate, este absolut întâmplătoare”.

Puțină lume își mai amintește faptul că această mențiune este rezultatul unui proces început în 1933 de un prinț rus împotriva studiourilor MGM.

Totul începe în decembrie 1916 când prințul Felix Iusupov, furios pe influența pe care o avea Grigori Rasputin asupra familiei Țarului, îl invită pe ”vraci” la castelul său, îșl droghează și apoi îl ucide.

MGM, inspirat de aceste evenimente, a lansat, în 1933, filmul ”Rasputin și Împărăteasa”. Pelicula trebuia să fie un succes, mai ales că în distribuție erau trei vedete incontestabile, rudele Lionel, Ethel și John Barrymore.

În scenariu, Rasputin este ucis de prințul ”Chegodieff”, supărat pentru că maleficul personaj îi violase soția.

Numai că problema celor de la MGM a fost că adevăratul prinț, cel care inspirase personajul, trăia. Salvat și exilat de Țar după asasinarea lui Rasputin, Iusupov se refugiase în Occident. Soția sa, Irina, a dat studiourile în judecată și a câștigat daune morale de 25.000 de lire sterline, potrivit slate.com.

Filmul a fost retras de pe piață.

Judecătorii le-au spus celor de la MGM că poate nu ar fi pierdut procesul dacă ar fi scris pe peliculă că intenția lor nu a fost de a recrea o situație reală, ci că e vorba de o ficțiune. În loc de asta, avocații studioului susținuseră că e vorba de o poveste reală, singurii supraviețuitori fiind soții Iusupov și că de aceea povestea și numele lor au fost schimbate.

Cum deciziile americane au putere de precedent invocabil în alte procese, toate studiourile americane au adoptat soluția sugerată de judecătorii din 1933.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric