Totul despre Storojineț, județul pierdut al României Mari

 

Județul Storojineț, așezat la granița dinspre Polonia, era unul dintre cele cinci județe ale Bucovinei. Cu o suprafață de 2.653 km², fiind unul dintre cele mai mici județe ale României Mari.

La fel s-ar putea susține că ei sunt o enclavă de popor mongol, părăsit  aici de Tătarii năvălitori. Însusi numele Ceremuș este tătăresc, derivând de la neamul mongol zis Ceremusli.

Teoria după care Huțanii au vorbit odată româneste își poate găși justificarea în marele număr de cuvinte românesti întâlnite în limba lor.

Prezența Huțanilor în valea Ceremusului nu se constată înainte de sec al XVIII-lea. Astfel, documentele istorice sunt contrare unei vechimi prea mari a Huțanilor în Bucovina. Ei au apărut, venind din munții Maramureșului și ai Galiției, luând în arendă munții mănăstirii Putna. 

În urmă reformei din 1849 au devenit stapâni pe locurile ocupate de ei mai întâi.

Portul lor se deosebește mult de cel al populației din restul Bucovinei. Predomină culoarea roșie.

Familiile românești

În valea Siretului populația este româneasca. Cultivă aproape exclusiv agricultură, când nu preferă să lucreze la fabricile de cherestea sau să practice păstoritul. Satele Bănila, Ciudeiul și Ropcea se găsesc în centrul  solului fertil.

O tradiție culturală, în adevărate ei accepțiune, nu există, considerându-se eterogenitatea etnică și caracterul eminamenate rustic al poulației. Totuși, nu putem omite faptul că un număr însemnat de familii românești sunt originare din județ.

Din satul Jadova e originară familia Goian, reprezentanții căreia se întâlnesc adesea ocupând dregătorii importnte în Moldova.

Iordanestii au fost satul familiei Hașdău. Din Pătrăuți a pornit pe vremuri familia Turculeț, care în secolul al XVII-lea a jucat un mare rol în armata poloneză.

Parteneri