Torța umană nr. 1 își dă foc pentru a-și trezi poporul din toropeala ce-l cuprinsese după Primăvara de la Praga. Foto și facsimil

 

La 20 de ani, Jan Palach, student al Universității Carolina, și-a dat foc în piața Wenceslas din Praga în semn de protest față de starea de apatie care se instaurase în rândul poporului cehoslovac după ocuparea țării de către trupele Uniunii Sovietice și ale altor patru state membre ale Tratatului de la Varșovia, cu excepția României și Albaniei, aceasta din urmă retrăgându-se ulterior din organizație.

Gestul lui Palach a fost făcut public la radio, în seara zilei de 16 ianuarie 1969, fiind urmat de o avalanșă de știri atât în presa internă, cât și în cea externă.

Pe 17 ianuarie 1969, Palach a purtat o scurtă discuție cu psihiatrul Zdenka Kmuníčková, în cursul căreia a declarat că gestul său de sacrificiu a fost menit să trezească și să mobilizeze poporul cehoslovac pentru a lupta în continuare împotriva „normalizării” dorite de regim și de ocupanții țării.

Tânărul erou a decedat pe 19 ianuarie 1969, iar la marșul comemorativ desfășurat pe străzile din Praga la 20 ianuarie 1969 au participat zeci de mii de persoane.

Manifestări similare au avut loc și în alte orașe din țară.

Înmormântarea a avut loc pe 25 ianuarie 1969.

Cu o zi în urmă, zeci de mii de persoane au așteptat peste opt ore pentru a-și lua rămas bun de la Jan Palach, ale cărui rămășițe au fost așezate în clădirea Universității Caroline din Praga.

Deși pe 19 ianuarie 1969 familia a primit o telegramă de condoleanțe semnată de Dubček și alți lideri ai partidului, la un an de la moartea sa, în Cehoslovacia memoria sacrificiului lui Jan Palach a fost interzisă, cel puțin în mod public.

Treptat, mormântul său din cimitirul Olšanský a fost distrus și, sub presiunea serviciilor secrete, familia a acceptat în octombrie 1973 incinerarea rămășițelor sale, intrând apoi în posesia urnei cu cenușă.

Abia pe 25 octombrie 1990 urna funerară a fost transferată la Praga.

În ianuarie 1969 alți trei tineri cehoslovaci s-au autoincendiat, dar fără o motivație politică explicită a sacrificiului lor.

Ulterior însă Jan Zajíc, un student în vârstă de 18 ani, care și-a dat foc pe 25 februarie 1969 și Evžen Plocek, în vârstă de 39 ani, care s-a autoincendiat la 4 aprilie 1969, au afirmat că se sacrifică asemeni lui Palach pentru a protesta împotriva situației din țară. 

Prima „torță uman din Europa de Est a fost Ryszard Siwiec, care s-a autoincendiat pe 8 septembrie 1968 pe Stadionul Național din Varșovia, în timpul unui eveniment public, pentru a protesta față de participarea Poloniei la invadarea Cehoslovaciei.

Știrea despre protestul său a fost anunțată abia în martie 1969 de către biroul polonez al postului de radio „Europa Liberă”, astfel că Palach nu apucase să afle despre acest gest.

Pagina de Facebook a Arhivelor Diplomatice ale MAE a publicat câteva fotografii despre Primăvara de la Praga și sacrificiul lui Jan Palach, precum și unele documente aflate în Arhivele Diplomatice care descriu situația din Cehoslovacia după gestul tânărului erou.