Tânărul din România căruia Einstein îi prevedea un viitor strălucit este executat legat de un pom la Jilava

 

A fost coleg de idealuri comuniste și la Universitatea Tehnică din Brno cu Valter Roman, care spunea despre el că era în relații cu Albert Eistein, ce-i respecta munca de cercetare în Chimie și chiar l-ar fi primit la Berlin, în 1932. Valter Roman a publicat în 1980, la Editura Eminescu din București, volumul „Evocări”, care conține și capitolul „Albert Einstein - Francisc Panet”, în care spune:

Francisc Panet a avut o înclinare deosebită pentru cercetarea științifică, pentru știința fundamentală.

Își petrecea multe ore, peste programul obligatoriu, în laboratoarele bine dotate ale Politehnicii din Brno, precum și multe nopți, cu studierea unor probleme teoretice.

Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică și chimie ș.a.”.

Însă, Francisc Panet, născut la 1907 într-o familie evreiască înstărită din  Târgu Mureș, mai avea o mare pasiune, care avea să-i aducă moartea prematură: comunismul

Era, din anii 1920, militant neobosit în Partidul Comunist Român și în Partidul Comunist Cehoslovac.

În anii 1930 s-a căsătorit cu Lili Gottlieb, absolventă a Facultății de litere și filozofie din București.

Partidul Comunist din România a condamnat încă din iulie 1941 participarea României la războiul antisovietic și a chemat forțele anti-hitleriste să se unească pentru răsturnarea guvernului Antonescu.

Însă comuniștii, aflați în ilegalitate, nu se mulțumeau numai cu vorbele.

Ei și-au propus să saboteze efortul de război al țării.

Așa că aveau nevoie de explozibili ca să arunce în aer fabricile de armament, căile ferate etc.

În acest scop, Francisc Panet a primit sarcina de partid de a înființa un laborator clandestin în care să fabrice explozibili, în București.

Pentru îndeplinirea sarcinii și-a racolat soția, Lili Gottlieb, dar și pe dr. Adalbert Kornhauser, Ada Marinescu și Elisabeta Naghi (Erzsébet Nagy).

Laboratorul l-a făcut în baia casei sale din Splaiul Independenței nr.8. Colaboratorii săi i-au procurat materiile prime (clorat de potasiu, dextrină, acid sulfuric, nitril de amil, nitroglicerină etc.), precum și aparatura (aparate de distilare, refrigerent, biuretă, tuburi de sticlă ș.a.).

În acest laborator au fost preparate încărcături explozive care au fost folosite la efectuarea de acte de sabotaj.

Deși lucrau în cel mai mare secret, Poliția și Siguranța le-a dat de urmă.

Pe 31 octombrie, organele statului au descins în casa familiei Panet unde au găsit laboratorul și 140 de încărcături explosize, numai bune de folosit în acțiuni de sabotaj.

Rapid au fost arestați toți membrii grupului, care și-au recunoscut faptele.

Secția a III-a a Curții Marțiale a Comandamentului Militar al Capitalei i-a condamnat la moarte, pe 5 noiembrie 1941, pentru apartenență la o organizație clandestină, adică Partidul Comunist, și pentru „acțiuni subversive la adresa securității statului”.

Avocații lor, Petre Pandrea și Ion C. Raiciu, au făcut cerere de grațiere, dar aceasta a fost respinsă.

Au fost executați pe 7 noiembrie într-o pădure de lângă Jilava.

Potrivit unui sergent care a participat la execuție, cei cinci au fost legați de copaci înainte de a fi împușcați, iar Francis Panet a murit cântând  „Internaționala”.

Dacă Einstein a aflat vreodată cum a sfârșit tânărul său prieten chimist din România, căruia îi prevedea un viitor strălucit, nu vom ști niciodată…