Joe Biden e pe același trend descrescător
Conform sondajelor Real Clear Politics, rata actuală de aprobare este încă de 40,8% față de o rată de dezaprobare de 53,8%. Sunt date destul de grave, mai ales dacă le citești în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Din ianuarie 2021 până în prezent, scăderea a fost aproape constantă, de la rata inițială de aprobare de 56%. Războiul nu a schimbat nimic: pe 24 februarie, data începerii, 41,5% dintre americani aprobau munca președintelui. Există două motive principale: războiul, de fapt, nu este principala preocupare a americanilor, iar majoritatea consideră că Biden ar trebui să abordeze problema cu mai multă agresivitate.
Rusia este, din nou, văzută ca un inamic. Aceasta este o schimbare importantă: înainte de război numai 4 din 10 americani o considerau o națiune inamică, astăzi sunt 7 din 10 . De asemenea, potrivit sondajului Associated Press, 68% dintre americani consideră că este corect să se impună sancțiuni Rusiei lui Putin, 61% spun că este corect să trimită arme ucrainenilor, dar numai 22% ar fi în favoarea intervenției armate a SUA în sprijinul țării atacate.
Prin urmare, americanii sunt absolut convinși de ce parte să se afle în acest război. Dar nu sunt suficient de implicați pentru a cere o intervenție. Și nu apreciază pe deplin modul în care administrația Biden a gestionat criza. Pe acest ultim punct, președintele poate pune în balanță un succes excelent și un eșec grav. Excelentul succes este cel al informațiilor americane: SUA a identificat corect riscul invaziei rusești a Ucrainei, înaintea celorlalți aliați europeni. Marea Britanie a fost de acord, dar Germania și Franța au negat pericolul până când invaziua a avut loc. Astăzi, Biden poate spune că a avut dreptate. Dar eșecul incontestabil este eșecul descurajării. Rusia a atacat o țară la granițele NATO, în ciuda faptului că președintele american hotărâse să facă publice informațiile pe care le avea. Poate că a influențat și reasigurarea că SUA nu va interveni.
NATO sprijină SUA, lumea nu
Acordând sprijin cauzei ucrainene, SUA au realizat o nouă reconciliere a grupului NATO. Alianța și-a recăpătat vigoarea și vorbește cu o singură voce. Ideea aderării Finlandei și Suediei la NATO a fost doar o ipoteză înainte de februarie. Astăzi este aproape o certitudine. Tot pe plan diplomatic, SUA au obținut două mari succese la ONU: condamnarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei a fost votată de 141 de țări din 193, cu numai 5 împotriva, inclusiv Rusia. La fel, un mare succes a fost și expulzarea Moscovei din Consiliul pentru Drepturile Omului, votată de 93 de țări, împotrivă cu 58 de abțineri și 24 împotrivă.
În practică, politica lui Biden de izolare a lui Putin cu sancțiuni economice a avut, însă, succes numai pe jumătate. Nu a reușit să transforme convingerile în angajamente economice. Majoritatea covârșitoare a țărilor încă fac comerț cu Moscova, doar 19% dintre statele din lume aplică măsuri restrictive. Acestea state constituie însă 59% din PIB-ul mondial. Există totuși și un grup de țări cu 41% din PIB-ul mondial (și printre acestea se numără toate cele emergente) care nu intenționează să izoleze Rusia. Printre statele care refuză să impună sancțiuni Rusiei se numără și aliați strategici ai Statelor Unite, precum Israelul, care primește, de asemenea, 3,8 miliarde de dolari în ajutor militar de la Washington în fiecare an, mai mult decât dublu față de ceea ce a fost cheltuit pentru Ucraina.
Stastele Unite nu au reușit să implice puterile emergente. Africa de Sud este neutră, iar președintele ei, Cyril Ramaphosa, acuză NATO că a provocat războiul. India rămâne pe o linie de neutralitate riguroasă. China sprijină Rusia, în orice condiții. SUA lui Biden a demonstrat efectiv că știe să-și proiecteze influența în Occident, dar în restul lumii jocul este deschis, scrie ziarul italian Il Giornale.
