Strania legătură dintre Moțu Pittiș și Anton Pann. ”N-am dorit să fiu Sfântul” și ”Deșteaptă-te, române”

 

Dacă un mofturos arhitect al Universului nu ar fi considerat că are mai mare nevoie de el decât noi, astăzi ar fi fost ziua lui Florian Pittiș. Bucătăria apartamentului lui din Centrul Capitalei ar fi mirosit a Carpați, dacă ai mai avea de unde să iei țigaretele boemei bucureștene. Dacă în acea zi nu juca Rapidul, s-ar fi auzit muzică rock sau folk, sau râsetele prietenilor.

Astăzi, nu mai poți ura ”La mulți ani!” decât cel mult amintirilor despre el, să te rogi ca ele să reziste mai mult decât carnea care s-a jertfit pe altarul fericirii altora, publicului.

Ca să nu îi lăsăm amintirea să moară, publicăm astăzi o istorioară despre acest om atât de iubit, o poveste care arată că Moțu era menit istoriilor fantastice încă dinainte de a se naște. Textul este de pe site-ul florianpittis.ro:

”Florian Pittiş a venit pe lume la 4 octombrie 1943, în Bucureşti. Porecla de „Moţu” a primit-o de la bunica din partea tatălui, pentru că era primul nepot şi cel mai alintat. Familia lui era îndrăgostită de artă, muzică şi literatură, lucruri transmise celui ce a devenit pentru toată lumea artistul, actorul, regizorul, muzicianul, realizatorul de emisiuni radiofonice – Moţu. Nicolae Pitiş, tatăl său, a fost cel ce a "ţinut" genealogia familiei. Primul Pitiş despre care a aflat a fost preotul Bonifachie Pitiş din Scheii Braşovului – un stră-străbunic al lui Moţu. Atestat istoric este faptul că în grădina stră-străbunicului său, Anton Pann i-a dat lui Andrei Mureşanu muzica pentru "Deşteaptă-te, române!". Numele de Pittiş cu doi „t” se trage dintr-o greşeală a jandarmului responsabil cu actul de naştere al lui Florian, greşeala însă nu a fost remediată.”

Acum, dacă timpul grăbit îngăduie, încă o mostră din farmecul inegalabil al lui Florian Pittiș, printr-o piesă mai puțin cunoscută, decât cele înregistrate după 1990:

”N-am dorit în viață absurdul, n-am vrut să fiu ce nu pot…”

 

Parteneri