Regizorul acorda pe 23 septembrie 1968 un interviu ziarului Le Nouvel Observateur. Iată câteva fragmente:
Personajul principal din „2001: O odisee spațială” este computerul superinteligent Hal. Acesta este șeful de la bordul Discovery, nava spațială care se îndreaptă spre Jupiter. De ce ați ales acest nume?
Arthur C. Clarke (scriitorul SF care a scris scenariul împreună cu Kubrick – n.r.) și cu mine am dorit neapărat să-i punem un nume omenesc. De fapt, numele său este o siglă compusă din inițialele numelor a două metode de cunoaștere și comunicare: (h)euristica – educarea prin cunoaștere, și algoritmica – posibilitatea formulării.
Un criptograf a văzut filmul și a exclamat: „O! Gata, am descoperit de ce computerul se numește Hal”, și a arătat că cele trei litere, H, A, L, preced fiecare dintre cele trei litere I, B, M.
Or, șansele statistice ale unui raport matematic între aceste șase litere era de una la un milion.
Oricum, noi nu ne-am gândit. Vă spun asta pentru a vă arăta în ce măsură o interpretare dată unei opere poate fi eronată.
În filmul dvs., astronauții nu par să resimtă emoții. Personajul care ascunde în interiorul său cele mai multe emoții este Hal. Spre sfârșitul filmului, când unul dintre cosmonauți îl deconectează, el imploră: „Nu face asta, mi-e frică.” Ai crede că auzi o ființă umană. Nu există aici o contradicție, dat fiind că, la urma urmei, Hal este o mașină?
Hal fiind eroul filmului, Arthur Clarke și cu mine am dorit să îi dăm o „personalitate”. Ni s-a părut interesant să luăm o simplă mașină dotată cu câteva ecrane și cu câteva beculețe și să scriem scenariul astfel încât oamenii să simtă emoții la adresa lui.
Trebuia de asemenea să îi facem pe spectatori să înțeleagă că, în măsura în care începem să împărțim planeta cu mașinile, care uneori sunt mai complexe și mai inteligente decât noi, toate valorile noastre morale sunt repuse în discuție.
Distrugerea unei mașini precum aceasta are mai puțină importanță decât distrugerea unui individ?
Desigur, în film, astronauții par puțin sensibili, însă în realitate niște bărbați s-ar comporta la fel în condiții asemănătoare. Nu alegi oameni hipersensibili să plece spre Jupiter!
Una dintre problemele pe care le ridică „2001” este evident cea a raporturilor dintre om și mașină…
O mașină superinteligentă, cum este Hal, este efectiv un copil al omului, un copil superior, iar relațiile cu aceste mașini vor fi foarte complexe. Va trebui să descoperim o nouă modalitate pentru a le „aborda”. Un singur lucru este sigur: ele nu se vor comporta ca o mașină de cusut!
Nu cred că este sigur că va exista o luptă între om și mașină. Dacă am „plasat” un conflict într-un film, a fost pentru că am dorit să scriem o poveste în care elementul dramatic să fie prezent. Însă nu văd de ce, în anul 2000, mașina îi va dori răul omului. Omul îi va fi încă foarte util mașinii, pentru că el este cel care va avea grijă de ea.
„2001” pune problema failibilității mașinii…
În film, Hal spune adesea despre el că este perfect. Acest computer, care a primit o pregătire specială, este într-adevăr infailibil și spune întotdeauna adevărul.
Însă el a fost programat și să înșele echipajul de pe Discovery, care nu trebuie să cunoască adevărata țintă a misiunii sale: a afla dacă există inteligență extraterestră pe Jupiter.
Or, se spune că oamenii ar fi paralizați, că ar rămâne fără visuri și imaginație dacă ar afla despre existența unor ființe superioare lor. Se vorbește despre un „șoc cultural”. Personal, nu cred că oamenii ar reacționa într-un mod atât de negativ.
Pentru a reveni la Hal, el a fost programat în același timp să spună adevărul și să înșele echipajul, el trebuie să înfrunte ceea ce cercetătorii numesc un „conflict de programare”. De aceea, are un foarte puternic complex de vinovăție. El susține că antena navei spațiale s-a dereglat. Or, el a fost programat să spună adevărul, însă în acest caz particular, el minte. Acționând astfel, Hal pune misiunea în pericol. Astronauții vor să-l deconecteze.
Când Hal realizează acest lucru, încearcă să îi distrugă. În acest moment el devine „emoțional”, cum spuneți. Este bulversat, își pierde siguranța pentru că propria sa viață este în joc.
Îl ucide pe unul dintre cosmonauții care ieșise din navă secționându-i tubul respirator cu ajutorul comenzilor electronice. Îi ucide și pe cei trei savanți care hibernau în Discovery pe durata drumului, pentru a economisi aerul și alimentele. Un singur cosmonaut va supraviețui…
