Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Spionii lui Ceaușescu au încurcat prințesele! Securitatea în alertă după ce a aflat că Regele Mihai urma să devină un socru important
Articole online

Spionii lui Ceaușescu au încurcat prințesele! Securitatea în alertă după ce a aflat că Regele Mihai urma să devină un socru important

Vă prezentăm astăzi integral un document inedit din arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității privind un episod din Operațiunea ”Coroana”, misiunea ordonată Securității pentru monitorizarea Regelui Mihai I, aflat în exil încă de la abdicarea sa, la sfârșitul anului 1947.

 Documentul este din 1973, când situația din România era bine așezată, din punctul de vedere al autorităților comuniste. Nicolae Ceaușescu era în plină savurare a succesului – ”atât pe plan intern cât și extern”, cum îi plăcea să spună – după gestul de a se opune invadării Cehoslovaciei, în 1968, și practic nu mai avea ”dușmani naturali”, dacă nu îi socotim pe sovietici. Contacte cu Occidentul, China și Orientul Mijlociu, el trebuia să facă față doar unor critici minore, față de ce ”pățeau” liderii din țările surori și prietene din Blocul Estic. Orice perturbare avea însă potențial de a răsturna acest echilibru precar al imaginii sale externe. Dacă în politica mare se ridica vreo voce destul de puternică pentru a se face auzită și destul de influentă pentru a îi fi luate cuvintele în considerare, spoiala de ”dizident anti-sovietic” dispărea imediat și rămânea fotografia hâdă a realității, un dictator comunist cu accese de independență! De la plecarea în exil, Regele Mihai era considerat un personaj cu potențial de a deveni o voce puternică. Permanent, până în 1990, Securitatea l-a monitorizat, i-a ”penetrat” anturajul cu informatori, a încercat să îi pună piedici în orice activitate (inclusiv atunci când fiicele sale își căutau locuri de muncă) intuind foarte bine faptul că el rămăsese în mintea românilor drept imaginea principală a lucrurilor bune de înainte de venirea rușilor. În 1973, problema identificată de Securitate era cu adevărat gravă: dintrun personaj izolat, ascuns printre motoarele pe care le repara, Regele Mihai reintra pe ușa din față a uneia dintre cele mai influente case conducătoare din lume, Casa Regală Britanică.

Ce ne facem, fetelor!

Aveți ocazia să citiți întregul document în paginile revistei noastre, dar câteva mențiuni sunt necesare. E ușor să citești un document de arhivă al unui serviciu secret și, cunoscând prin prisma anilor evoluția evenimentelor, să spui ”ce prostie!” Simpla lectură a introducerii planului de măsuri întocmit de ofițerul de Securitate te face să exclami de câteva ori ”ce prostie!”. Prințul Charles urma să devină Rege al Marii Britanii în 1977! Se căsătorea cu Prințesa Elena, una dintre fiicele Regelui Mihai! Regina Elisabeta a II-a și Prințul Consort Philip și-au dat acordul și logodna urma să aibă loc în scurt timp, chiar în 1973! În acea perioadă, cu mult înainte de a fi atins de praful de stele răspândit de Lady Dy, Charles Prinț de Walles era unul dintre cei mai doriți burlaci din lume. La acea dată își servea patria în Marina Militară și știrile despre aventurile lui făceau deliciul întregii lumi. Bogat, cu un viitor strălucit, stabilit în Constituția unei mari puteri, luptător, nici nu mai conta restul! Pentru Securitate era important pentru că Prințul era exact genul de personaj care l-ar fi adus pe Regele Mihai în lumina reflectoarelor. Până atunci, așa cum reiese și din document, fostul suveran se limita la două mesaje pe an, de Anul Nou și de 10 Mai, fosta zi națională, dar asocierea cu viitorul rege îl transforma întrun personaj de temut!

Planul de măsuri dispus în cadrulOperațiunii ”Coroana” trădează un lucru dureros, Regele Mihai era înconjurat de surse de informații și de posibili agenți de influență ai regimului de la București. În două operațiuni menite să îndulcească imaginea Republicii Socialiste își puneau serios problema să îl influențeze pozitiv pentru a ajuta, evident ”în orb”, la realizarea obiectivelor. ”Grosul” măsurilor erau legate de stabilirea dacă informația era reală și de evaluarea gradului de pericol sau, dimpotrivă, gradul de oportunitate al logodnei princiare. Cred că nu își puneau problema că puteau influența mersul lucrurilor, deși nu era exclus, considerând accesul la canale de comunicare. ”Lectorii” cu diverse indicative pe care îi vedeți în planul de măsuri erau rezidențele de spionaj din diverse ambasade, Anglia, Elveția, Franța, iar ”Dincă”, ”Richard” sau ”Gogu” erau ofițeri acoperiți a căror identitate reală nu trebuia să fie aflată nici măcar de colegii lor implicați în dosarul ”Coroana”. O întreagă rețea internațională era pusă la treabă în februarie 1973 și avea trei luni pentru a documenta relația Prințului Charles cu Prințesa… Eh, aici e o problemă, care era prințesa?

Moştenitorul tronului britanic, Charles Philip Arthur George, prinţ de Wales, s-a născut la Palatul Buckingham din Londra, la 14 noiembrie 1948, fiind primul copil al reginei Elisabeta a II-a şi al prinţului Philip, duce de Edinburgh. Având vârsta de patru ani, prinţul Charles a participat la ceremonia de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a, care a avut loc la 2 iunie 1953. Părinţii săi au hotărât ca micul prinţ să meargă la şcoală, în loc să înveţe cu profesori particulari. În 1967, prinţul de Wales a mers la Universitatea din Cambridge, pentru a studia, la Colegiul Trinity, arheologia şi antropologia. Şi-a schimbat opţiunea, urmând cursuri de istorie. Charles Philip Arthur George, moştenitorul coroanei britanice, a fost învestit, la 1 iulie 1969, cu titlul de prinţ de Wales. Acesta manifestă un deosebit interes pentru România. Alteţa Sa a efectuat începând cu anul 1998 o serie de vizite oficiale dar şi particulare în România, implicându-se în păstrarea patrimoniului cultural românesc, achiziţionând şi restaurând mai multe case vechi din mediul rural. În prezent, are mai multe proprietăţi în România.

Prințesă să fie!

În 1973, când prințul avea 25 de ani, Securitatea îl dădea drept logodnic al Principesei Elena, cea de a doua fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana. Pe lângă legăturile de sânge care mergeau până la Regina Maria, cuplul regal românesc era legat și sentimental de Casa Britanică. Ana și Mihai se cunoscuseră în 1947, la nunta Reginei Elisabeta și a urmat o viață în care au stat alături la mult greu și prea puțin bine. Dar Elena era prințesa după care trebuia să umble spionii români? În 1974, revista de cancan-uri Hola din Spania scria: ” Puțini sunt cei care îşi pot da seama că există un nou zvon referitor la o altă «posibilă » mireasă – încă una – pentru Prințul Charles al Angliei. Dar noi, fideli cronicilor zilei, consemnăm că, în ultimul timp, s-a pomenit numele unei prințese regale asociat, în mod romantic, celui al viitorului rege al Angliei: acest nume a fost cel al Margaretei de România, 25 de ani, fiica exilatului Rege Mihai şi a soției sale, Regina Ana, născută Prințesă de Bourbon- Parma”. Ca și în raportul serviciului secret românesc, și în ziar se spune că Regina și Prințul își dăduseră acordul pentru logodnă. Atât Margareta, actual Custode al Coroanei României, cât și sora sa, Elena, erau în acea perioadă în Anglia. Se înșelase Securitatea sau reporterii aveau informații eronate? Avea fiecare dreptatea sa, realitatea din 1973 fiind diferită de cea din 1974? Istoria e o înșiruire de fapte diverse despre unele aflând peste ani că au fost importante, altele adunând praful inutilității. Logodna cu o româncă a rămas un fapt divers. Realitatea crudă este că Regele Mihai a rămas cu mesajele anuale, ascultate cu greu în țară, la radiourile lumii libere bruiate, iar câțiva ani mai târziu, în 1978, Elena și Nicolae Ceaușescu se plimbau cu Regina și Prințul Consort în caleașcă! După planul de măsuri, vă așteaptă în paginile revistei o radiografie completă făcută de Securitate obiectivului ”Leon”, Rex” sau ”Străinul”, numele de cod al Regelui Mihai, pe parcursul a peste două decenii de exil.

Principesa Elena, cea de-a doua fiică a regelui Mihai, născută la 15 noiembrie 1950, în Elveția. Principesa și-a început studiile în Italia, la Florența, urmând să își continue școala gimnazială în Elveția. Principesa a călătorit, pentru o perioadă de 19 luni, în Asia de sudest, făcând parte dintr-un grup care cuprindea mai mult de 100 de persoane din 56 de ţări. Cu această ocazie, Principesa a vizitat India, Malaysia, Hong-Kong, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Papua-Noua Guinee, Iran, Malta şi provincia Tirol din Italia. La întoarcerea în Europa, Principesa a lucrat la casa de licitații Christie’s din Geneva, unde s-a ocupat de vânzarea de bijuterii și a obiectelor de artă. În 1975, s-a mutat la Londra, unde a absolvit Academia Londoneză de Muzică și Artă Dramatică. Principesa a fost inițiată în restaurarea obiectelor de artă din Londra, devenind asistenta unui expert în restaurări.După 1989, Principesa a înființat o fundație care era destinată strângerii de fonduri menită să ajute copiii cu handicap din zona de nord-est a Angliei. Aceasta a păstrat legături strânse cu românii din Marea Britanie, fiind angajată în promovarea intereselor culturale și economice ale României.

Grupaj de Alice Barbu și Alecu Racoviceanu

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA