În anul 1944 a terminat şcoala tradiţională în limba etiopiană veche. La vârsta de 20 de ani, făcea parte din garda de corp a împăratului. Talentul său sportiv a fost descoperit în perioada serviciului militar.
În 1956, îl învinge la campionatul militar etiopian pe campionul Wami Biratu, care deţinea recordul în cursele de 5.000 metri şi 10.000 metri.
A fost primul campion olimpic dintr-o ţară africană, câştigător la maraton la Jocurile Olimpice (JO) de la Roma, în 1960 şi de la Tokyo, în 1964.
În septembrie 1960, soldatul Abebe Bikila, alergând desculţ pe Via Apia, în lumina tremurătoare a torţelor, trecea victorios pe sub „Arcul lui Constantin”, în proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Roma (2:15:16 h).
După patru ani, Abebe Bikila se pregăteşte pentru Olimpiada de la Tokyo, dar o criză de apendicită îl opreşte din fuga sa pe potecile din munţii Etiopiei.
Operaţia este inevitabilă, iar participarea sa la jocurile olimpice pare definitiv compromisă. Mai sunt doar două săptămâni până la întrecerea din Ţara Soarelui Răsare.
Abebe Bikila nu uită însă că este soldat, instruit special pentru maraton, se ridică de pe targă şi pleacă să aducă o nouă medalie pe care o aşteaptă o ţară întreagă.
La startul maratonului din capitala Japoniei sunt prezenţi cei mai puternici alergători ai probei de 42,195 km. Împreună cu antrenorul său, Onni Niskanen, decide să facă ultima mutare la puţin mai mult de un kilometru de linia de sosire, menţionează www.olympic.org.
Abebe Bikila ia cursa pe cont propriu şi de la kilometrul 18 se detaşează, imprimând un ritm infernal, astfel că, la sosirea sa pe stadion, cronometrele înregistrează un nou record olimpic: 2:12:11 h.
De data aceasta încălţat, ca să pună capăt îndoielilor ivite în urma victoriei din anul 1960.
La interval de peste patru minute au sosit englezul Basil Heatley şi japonezul Kohichi Tsuburaya.
Accidentul
În 1969, Abebe Bikila a fost victima unui grav accident rutier, de pe urma căruia a rămas cu ambele picioare paralizate.
