În timpul Războiului Rece au existat numeroase accidente în care au fost implicate submarine, mai ales de partea sovietică.
Suvorov nu știa că, în timpul reparațiilor, sistemul de ventilație fusese blocat în poziție deschisă. Instrumentele de la bord nu fuseseră reglate și nu erau cunoscute membrilor echipajului.
Căpitanul a ordonat o scufundare de probă, care s-a concretizat într-o coborâre rapidă, din cauza faptului că echipajul nu era familiarizat cu rezervoarele de balast.
În acest moment, unul dintre compartimentele navei a început să se inunde cu rapiditate.
Procedurile de intervenție au fost lente din cauza lipsei de experiență a echipajului, iar 14 marinari au murit rapid. După scurt timp, nava a atins fundul, la 55 de metri sub apă.
Capsulele de evacuare și balizele de urgență fuseseră – evident – sudate de cocă.
Căpitanul Suvorov a sperat o vreme că scufundarea submarinului va fi remarcată de la baza navală, însă după câteva ore a intrat în panică.
De parcă nu era suficient, în unele compartimente ale navei, temperatura a atins 50 de grade Celsius, iar una dintre bateriile principale a explodat.
Unul dintre secunzi a cerut ca niște voluntari să înoate până la suprafață și să anunțe situația gravă a submarinului.
Doi marinari au ieșit prin compartimentul de torpile, au înotat până la țărm, unde au fost arestați pe loc, fiind acuzați de spionaj.
Abia după alte câteva ore, a venit o echipă de salvare. Scanfandri au pătruns în navă, au dat membrilor echipajului unui număr suficient de echipamente de scufundare și au coordonat ieșirea aproape a întregului echipaj.
Trei luni mai târziu, Suvorov și unul dintre secunzi au fost arestați, judecați și condamnați pentru încălcarea regulamentelor flotei.
Suvorov a primit o pedeapsă de zece ani, din care a efectuat trei. În total, șaisprezece oameni au murit.
Opinia publică rusă a aflat despre accident abia în anii 1990.
Echipajul originar al K-429, întors în port după concediu, pur și simplu a constatat că submarinul lor a dispărut. Nu li s-a dat nici o explicație.
Cum nu suferise daune ireparabile, K-429 a fost readus la suprafață, reparat și reintrodus în serviciu.
A doua sa viață a fost însă una scurtă. În septembrie 1985, nava s-a scufundat la chei, iar un membru al echipajului a murit. Cauzele celui de-al doilea naufragiu rămân neclare, scrie National Interest. Însă nu par legate de primul incident.
K-429 a fost readus din nou la suprafață, însă nu a mai fost repus în serviciu. A rămas să fie folosit ca loc de antrenament. În anii 1990, a fost trimis la fiare vechi împreună cu colegii săi de clasă.
