Deși român, Sf. Antipa de la Calapodești este mai puțin cunoscut la noi, dar foarte cinstit de ruși și de greci.
Rușii îl cinstesc drept „sfânt cuvios”, iar grecii îl cinstesc drept „sfânt athonit”, ca unul ce s-a distins între călugării de la Sfântul Munte.
Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților în urmă ședințelor de canonizare din 20-21 iunie 1992.
Cuviosul Antipa s-a născut în anul 1816, în satul Calapodești, din județul Bacău.
A intrat în monahism la Mănăstirea Calapodești, la vârsta de 20 de ani. După doi ani a plecat la Muntele Athos și s-a stabilit la schitul românesc Lacu.
În rânduiala aspră de la Schitul Lacu și-a petrecut 15 ani, după care s-a mutat la Mănăstirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi mănăstiri ale Sfântului Munte.
Aici a stat patru ani, iar în această perioada a fost călugărit cu numele de Antipa și hirotonit diacon.
În anul 1860, s-a reîntors în Moldova și a viețuit prin mănăstirile din apropierea Iașului.
Din anul 1865 se nevoiește în Mănăstirea Valaam, situată pe o insula din Lacul Ladoga.
Iubind fericita liniște și înstrăinare, Cuviosul Antipa s-a așezat la această mănăstire în anul 1865, unde a trăit încă 17 ani în frică Domnului. Datorită sfaturilor duhovnicești, în această perioada a fost hirotonit preot.
Cuviosul Antipa Athonitul trece la cele veșnice la 10 ianuarie 1882. A fost înmormântat în gropnița Mănăstirii Valaam.
Canonizarea și trecerea în rândul sfinților a fost făcută în Muntele Athos, în anul 1906.
El este cinstit mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinților și numărat printre cei din urmă cuviosi părinți ai Athosului.
Sursa: crestinortodox
