Sfinții care au pus la pământ arianismul și nestorianismul

 

Sfinții Atanasie și Chiril au luptat împotriva a două dintre cele mai mari erezii: arianismul și nestorianismul.

Sfântul Atanasie a luat parte la primul sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, unde l-a combătut pe Arie (arianismul), care susținea că Fiul lui Dumnezeu este cea dintâi ființă creată.

Sfântul Atanasie s-a născut în anul 295, în Alexandria. A fost făcut citeț în anul 312 și diacon în 318, dată după care el a ajuns secretarul patriarhului Alexandru.

Ca diacon și secretar, el îl însoțește pe patriarh la Sinodul de la Niceea, în 325, unde joacă un rol decisiv în combaterea arianismului și în condamnarea lui Arie.

Datorită scrierilor sale, Sinodul de la Niceea a condamnat erezia ariană și a formulat un simbol de credință, cunoscut sub numele de Simbolul niceean, în care se afirmă că Fiul este născut din veșnicie din Tatăl, deoființă cu El.

Este ales episcop al Alexandriei, odată cu moartea Sfântului Alexandru – 8 iunie 328. 

A trecut la cele veșnice la 2 mai 373, după 45 de ani de episcopat, din care aproximativ 20 ani au fost petrecuți în exil.

În iconografie se recomandă că Sfântul Atanasie să fie zugrăvit bătrân, de statura potrivită, puțin cam spătos și gârbovit, dar vesel, având culoarea feței plăcută, barbă nu lungă, dar lată, acoperindu-i obrazul, nu prea cărunt, nici de tot alb, ci numai puțin gălbui, cu gură mică, ce zice: „Iarăși, și de multe ori cădem la Tine și Ție ne rugăm, Bunule și iubitorule de oameni…”.

„Dar noi ne ținem cu îndrăzneală de dreapta credință, pe temeiul dumnezeieștilor Scripturi, punând-o ca un sfeșnic în candelabru și zicând: Acesta este Fiul adevărat al Tatălui, prin fire, propriu ființei Lui, Înțelepciunea unic născută și Cuvântul adevărat și unic al lui Dumnezeu. Nu este creatură și făptură, ci Născutul propriu al ființei Lui. De aceea e Dumnezeu adevărat de o ființă cu Tatăl adevărat.” (Sfântul Atanasie cel Mare)

Sfântul Chiril al Alexandriei l-a combătut pe Nestorie la Sinodul al III-lea ecumenic din Efes (431).

Nestorie susținea că în Iisus Hristos există două-persoane – persoană divină a Fiului lui Dumnezeu, născut din Tatăl mai înainte de toți vecii și persoană umană sau istorică a lui Iisus Hristos, cu care s-a născut din Fecioara Maria.

De aceea erezia lui Nestorie s-a numit dioprosopism sau nestorianism. Această concepție eretică despre existența a două persoane în Iisus Hristos ducea la afirmația că Dumnezeul-Tatăl a avut doi fii.

Consecința acestei erezii era că Fecioara Maria n-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca să merite a fi numită Născătoare de Dumnezeu, ci a născut pe omul Hristos și de aceea trebuie numită Născătoare de om, sau cel mult Născătoare de Hristos.

Datorită Sinodului de la Efes, i se recunoaște Fecioarei Maria atributul de Născătoare de Dumnezeu.

Sfântul Chiril este zugrăvit cam pleșuv la tâmple, având părul amestecat cu căruntețe, față netedă, obrazul lat și barbă cuvioasă, deasă, lungă și despicata în două, cu sprâncene groase, mari și încercuite, împodobind fruntea, cu nasul încovoiat și nările pleoștite, purtând pe cap acoperământ cu cruci, zicând:

„Mai ales pentru Prea Sfânta, Prea Curata, Prea Binecuvântata, Mărita Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea și Pururea Fecioara Maria”.

 

Sursa: crestinortodox.ro